18 decembrie 2015

Cum a paraşutat aviaţia germană partizanii anticomunişti în Munţii Banatului. Motivele mişcării subversive


În 9 decembrie 1944, aviația germană a paraşutat în Munţii Banatului un grup de partizani anticomunişti condus de profesorul Filon Verca. Conform lui Mircea Rusnac, a fost vorba de a doua dintr-o serie de paraşutări efectuate de germani în România de după 23 august 1944.

Scopul era crearea unei rezistenţe antisovietice. Paraşutiştii ar fi trebuit să ajungă în Munţii Semenicului, din judeţul Caras-Severin, însă aceştia au ajuns în judeţul Hunedoara. „Transportarea lor a început la 9 decembrie 1944, la orele 5, trebuind ca în acea noapte să aterizeze la Teregova, în Munţii Semenic sau pe Muntele Mic. În cele din urmă au ajuns tocmai la Bunila, în judeţul Hunedoara, Munţii Poiana Ruscăi.

În consecinţă, au fost nevoiţi să parcurgă o distanţă de 130 kilometri prin munţi şi păduri, ducând cu ei un aparat de radioemisie-recepţie, armament şi muniţia aferentă. Containerul în care se găseau armamentul şi muniţia destinate înarmării formaţiunilor legionare a fost îngropat în acel loc unde au aterizat, în Munţii Poiana Ruscăi.

Conţinutul său, reprezentând 40 kilograme dinamită, 20 kilograme mine, cinci pistoale-mitralieră cu muniţie, haine civile şi alte lucruri, a fost adus abia după cinci luni la Domaşnea, cu ajutorul unei căruţe”, a povestit Mircea Rusnac.

Paraşutări de containere cu armament Fiecare grup de partizani anticomunişti avea un areal de activitate în jurul locurilor lor de obârşie, unde aveau rude şi oameni de încredere, care îi aprovizionau cu hrană, îmbrăcăminte, arme, muniţii şi le furnizau informaţiile necesare în desfăşurarea acţiunilor lor. „Aceştia constituiau aşa-zisele grupuri de sprijin, care aveau de multe ori o importanţă la fel de mare ca şi cea a partizanilor înşişi, fiind, în consecinţă, trataţi de noul regim aproape fără discernământ”, afirmă Rusnac.

Filon Verca a solicitat germanilor, prin staţia de radioemisie, încă două paraşutări, care au avut loc în perioada imediat următoare. Cea de-a treia în ordine cronologică, după cele cuprinzând grupurile Găvăgină şi Verca, s-a efectuat pe islazul satului Rusca din comuna Teregova, către muntele Ţarcu. „Ea nu avea de această dată echipaj uman, ci conţinea doar containere în care se aflau: o mitralieră, o puşcă-mitralieră, pistoale-mitralieră germane, grenade, benzi cu cartuşe şi cartuşe pentru pistoalele-mitralieră primite, pistolete cu muniţia aferentă, alimente, bani, echipament, medicamente etc.

Iar a patra oară, pe lângă noi cantităţi de arme, muniţii, alimente şi bani, au fost paraşutate şi două persoane, aproximativ în aceeaşi zonă, însă fără semnalizare prealabilă de la sol. În consecinţă, frigul fiind extrem de pătrunzător şi zăpada mare, cei doi legionari au murit îngheţaţi înainte de a putea să îşi găsească colegii”, mai aflăm de la Mircea Rusnac. Legionarii îngheţaţi în munţi Unul dintre membrii echipei lui Găvăgină, avocatul Nicolae Târziu, care cunoştea toate aceste locuri de depozitare, a predat bunurile Siguranţei şi apoi a început să îşi trădeze colegii.

Filon Verca susţinea că tot acesta a sabotat şi cea de-a patra paraşutare, făcându-se astfel vinovat de decesul celor doi legionari îngheţaţi în munţi. Au mai fost, se pare, şi alte câteva paraşutări germane în Munţii Banatului, dar de o importanţă mai redusă. Prima etapă a mişcării de rezistenţă din Banat a luat sfârşit în primăvara anului 1945. Războiul mondial s-a încheiat prin capitularea Germaniei naziste, deci legionarii paraşutaţi au rămas fără susţinători din afară.

În ţară, sovieticii impuneau la 6 martie 1945 guvernul procomunist condus de Petru Groza. Noul regim a aplicat un vicleşug, propunând legionarilor un acord prin care aceştia urmau să înceteze rezistenţa lor fşi să predea tot armamentul şi muniţiile.

Evadările lui Filon Verca Filon Verca a predat o parte din armamentul de care dispunea, restul ascunzându-l în două locuri diferite, care vor fi însă şi ele descoperite ulterior de către autorităţi, în urma trădării lui Nicolae Târziu. "Acordul a rămas valabil până după alegerile din 1946, apoi guvernul a început să treacă la arestarea legionarilor.


Sursa:
http://adevarul.ro/locale/timisoara/cum-parasutat-aviatia-germana-partizanii-anticomunisti-muntii-banatului-motivele-miscarii-subversive-1_567199d67d919ed50e4adb97/index.html

 de Stefan Both


==================================================================== 


Filon Verca