10 iunie 2018

Oltenia sub stăpânirea austriacă: (1718-1739)

Oltenia
Format PDF - Apăsați pe imagine pentru a citi cartea

În urma tratatului de la Passarovitz din 1718 Oltenia intră sub stăpânirea habsburgică, aceștia numind-o "Kleine Walachei" (adică "Valahia Mică", față de Muntenia care era "Valahia Mare").

Ocupația a durat aproape 20 de ani, terminându-se în urma bătăliei de la Groțka în Sebia, unde Austria a fost învinsă de turci. Granița vestică a Țării Românești a fost pentru scurt timp râul Olt. Situația era agravată și pe fondul transformării teritoriilor românești în teatru de război între habsburgi, ruși și turci. 

Datorită tentativei Habsburgilor de a instaura în Oltenia o administrație proprie, sprijinită militar și transformarea ei într-o provincie imperială, lucru pe care nici turcii nu-l reușiseră pe parcursul mai multor sute de ani, se dezvoltă o puternică mișcare de revoltă, care a cuprins toate segmentele societății, de la țărani și micii meseriași, până la comercianți, mica și marea boierime. 

Nemulțumirea populației era provocată de caracterul militar al exploatării, precum și de colectarea veniturilor provinciilor în visteria curții imperiale. Amploarea haiduciei din Oltenia a atins cote nemaintâlnite în Europa, habsburgii întâmpinând mari dificultăți în tentativa de a prelua puterea de facto în provincie. Totuși, acestă perioadă a adus și anumite beneficii regiunii. 

Astfel, au fost realizate primele hărți topografice ale Olteniei. De asemenea, prin efectuarea unor intervenții pirotehnice s-a construit drumul Călimănești-Cozia pentru a lega noua provincie de restul imperiului. Astfel, drumul alternativ care lega Depresiunea Lotrului de Muntenia și care trecea de obicei prin localitățile Sălătrucu și Perișani, își pierde însemnătatea. 

După 1718 acestea rămânân însă în posesia Munteniei, deoarece se aflau la est de râul Olt. În urma tratatului de la Belgrad din 1739, Oltenia este realipită la Țara Românească. Craiova devine între 1735 și 1770 capitala unei regiuni cufundate în anarhie, fără o apartenență statală reală, în care haiduci ca Iancu Jianu făceau legea.

sursa: Wikipedia 























Șerban Papacostea, student şi discipol al lui Gheorghe Brătianu, a fost arestat la 15 martie 1950 în faţa Institutului Francez din Bucureşti. Anchetat la Rahova, a fost condamnat administrativ, a trecut prin Jilava şi a făcut apoi Canalul la Capu Midia.

Toate drepturile rezervate privind drepturile de autor

1 iunie 2018

Istoricul Alexandru Ștefulescu


În a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi la începutul secolului al XX-lea cultura gorjeană îşi găsea expresia în activitatea unui grup de intelectuali preocupaţi întru totul de ştiinţă şi învăţământ.
Realizările lor sunt însemnate: editarea de cărţi şi reviste culturale şi ştiinţifice, îmbunătăţirea învăţământului gorjean, colecţionarea materialelor istorice etc.
Poate cea mai mare realizare a lor a fost înfiinţarea la Târgu-Jiu în 1894 a primului muzeu judeţean din ţara noastră, impresionând politicienii şi oamenii de cultură din România.
 Cea mai însemnată personalitate dintre cei menţionaţi mai sus a fost Alexandru Ştefulescu (1856-1910).

polovragii de alexandru stefulescu 
Format PDF - Apăsați pe imagine pentru a citi cartea Toate drepturile rezervate privind drepturile de autor

















sursa:
Studiile de slavistică ale lui Alexandru Ştefulescu. Autor: Cosmin Vilău

===============================================================
==========================================================================
===============================================================


Istoria Târgu-Jiului
by Alexandru Stefulescu

Publication date 1906
Publisher N.D. Miloşescu
Collection americana
Digitizing sponsor Google
Book from the collections of New York Public Library
Language Romanian

Istoria Târgu-Jiului
Apasă aici