În acest capitol am înscris informaţiile primite sau existente în presa locală de-a lungul timpului, în monografiile localităţilor, în revistele de specialitate, în manuscrise etc.
Pentru o mai uşoară regăsire a informaţiilor repertorierea se va faze în ordine alfabetică a satelor.
Mai precizăm, din punct de vedere metodologic, că satele menționate vor fi însoțite şi de numele comunei de care aparține, iar dacă pe raza acestuia se cunosc mai multe puncte de interes arheologic acestea vor primi o codificare după cum urmează:
8. Bărbăteşti (comuna Bărbăteşti)
8.1."La Cochinţu"
Începând cu via lui Gheorghe’Cochinţu, puţin mai spre răsărit, dealul se numeşte "Dealul Cetăţii" şl prin apropierea lui trecea "Drumul jidovesc",
Aici s-au găsit monede republicane, unele din ele datate 134 Î.Hr.
8.2."Sub Coasta Mare"
În livada de pruni a fostului CA.P., lângă casa lui Victor Gheban, au fost descoperite trei monede republicane, azi dispărute.
8.3. Loc neprecizat s-au descoperit întâmplător patru topoare, trei securi cu tortiţe, o secure fără tortiţă precum şi partea superioară a unei securi fără tortiţe.
Ele se găseau în colecţia Istrati-Capşa.
8.4. Socu
În anul 1973 s-a descoperit întâmplător, într-o mică alunecare de teren un tezaur compus din circa 5-6 tetradrahme emise de Insula Thasos.
Albeni (comuna Albeni)
1.1.Curtea lui Popovici Dumitru
Cu ocazia unor săpături făcute pentru turnarea unei fundaţii de casă, locuitorul Popovici Dumitru a descoperit la adâncimea de 0,80 m, în curtea casei sale, 2 mărgele dacice, confecţionate din pastă de sticlă, formă rotundă, ornamentate fiecare cu câte nouă "ochiuri" de culoare albă şi albastră. Diametrul: circa 2 cm.
Piesele au fost văzute, în anul 1977, în colecţia Şcolii generale din comună.
Alimpeşti (comuna Alimpeşti)
2.1.Loc neprecizat
S-a cercetat o necropolă cu mai mulţi tumuli unde s-au descoperit fragmente ceramice (de ia vase de tip borcan şi străchini cu buza trasă spre interior), vârfuri de lance şi zăbale în stare fragmentară.
Această necropolă prezintă multe analogii cu cea de la Ferigile.
2.2.Dealul Măgura
Pe dealul numit de localnici "Măgura" şi care are o înălţime de aproximativ 180 m, în noiembrie 1968, profesorul Munteanu Damian a recuperat în urma unor lucrări de terasare a dealului, bucăţi de chirpic cu urme de nuiele şi numeroase fragmente ceramice, care aparţin secolelor III-II Î.Hr. După inventarul descoperit putem deduce că brăzdarul de plug distrusese de fapt o locuinţă de tip semibordei.
3. Arcani (comuna Arcani)
3.1. Loc neprecizat
Aici a fost descoperit întâmplător, cu ani în urmă, un tezaur compus din circa 5-6 monede dacice, care cronologic aparţineau secolelor III-II î.e.n.
3.2. La şcoală
Cu mulţi ani în urmă, pe dreapta râului Jaleş, la circa 450 m nord-vest de Şcoala generală, au fost intensificate resturile unor ziduri vechi precum şi "morminţii dacilor", cum îi zic locuitorii satului, locului unde s-au descoperit oase umane şi care este în imediata apropiere a zidăriei identificate.
3.3. Loc neprecizat
În comuna Arcani, C. Bolliac menţionează "urme de castru din care se mai văd turnuri pătrate şi drum roman aşternut cu pietre". Din castru a provenit un capitel sculptat din piatră păstrat la şcoala din Câmpofeni. Urme de cărămizi şi ţigle romane semnala luliu Moisil. în locui denumit de localnici "Jelesele", în iulie 1979 s-au depistat cuie romane şi ceramică.
4. Aninoasa (comuna Aninoasa)
4.1 Cornişani -
Cu mulţi ani în urmă aici a fost descoperit un tezaur de monede dacice ce număra peste 100 bucăţi, Ele aveau forma scyphată (convex-concavă) ca în generai toate monedele dacice.Pe Av,, aveau capul lui Zeus mult stilizat, în profil spre dreapta, iar pe Rv., "calul cu bot de raţă", aceasta constituind o particularitate a monedelor descoperite aici. Cronologic aparţineau secolelor lll-ll Î.Hr. şi sunt azi cunoscute sub numele de monede de tipul Aninoasa Dobreşti.
5. Baia de Fier (comuna Baia de Fier)
5.1. La mină
În munţii învecinaţi Cătălinului, în Peştera lui Decebal, se văd urme de exploatare a fierului, care datează din epoca dacică.
5.2. Peştera Muierilor
În frumoasele chei ale râului Galbenul, au fost descoperite mai multe peşteri. Dintre acestea cea mai interesantă din punct de vedere turistic, speologic şi arheologic rămâne Peştera Muierilor.
Aici au fost descoperite bogate urme de locuire care încep cu paleoliticul mijlociu şi merg până la epoca feudală în Peştera Muierilor au fost realizate primele cercetări încă din 1897.
în 1929, Plopşor a cercetat din nou Peştera Muierilor. -S-au găsit obiecte lucrate din silex şi obsidiană. Forma şi tehnica acestora se aseamănă cu cele ale obiectelor musteriene descoperite la Ohaba - Ponor (jud. Hunedoara). Au mai fost descoperite oase de ursus spaeleus, mai multe burine şi gratoare.
Cercetările efectuate au dovedit să Peştera a fost locuită încă din primele momente ale apariţiei umanităţii. Tot aici au fost identificate picturi rupestre ca manifestări ale vieţii spirituale preistorice.
5.3. Peştera Pârcălabului
Aflată în apropierea Peşterii Muierilor, a constituit un interes deosebit pentru cercetători ca C.S. Nicolăescu-Plopşor, I. Moisil, D. Berciu. Explorările au scos la iveală fragmente ceramice (atribuite eneoliticului). Asemănarea cu inventarul de tip Sălcuţa IV identificat la Peştera Muierilor, demonstrează evoluţia societăţii umane în spaţiul gorjan.
Pe stâncile de aici şi ale altor grote din regiune au fost descoperite desene rupestre, manifestări ale vieţii spirituale intense din epoca neolitică.
Bălăneşti (comuna Bălăneşti)
6.1. Loc neprecizat
Pe raza satului Glodeni s-au descoperit monede dacice şi o masă rotundă de lut, cu picioare.
6.2.Glodeni
În acest sat, Al. Ştefulescu a văzut urme de castru şi a găsit fragmente de tigulae cu scriere cursivă. în aceeaşi zonă, în satul Ohaba, învăţătorul I. Păsătoiu a descoperit statueta zeiţei Minerva, care se află în muzeul din Tg.-Jiu. Este o statuetă din bronz, după model elinistic în punctul Glămeie, la 2 km N/E de satul Glodeni, în urma unei periecheze din iulie 1979, au fost descoperite fragmente ceramice provinciale romane.
6.3.Lazuri
Lângă poligon, în punctul numit "Lazuri" sau "Peste Lazuri", se văd resturile unor locuinţe, care, din lipsă de material ceramic, sau alte elemente de datare, ipotetic, pot fi atribuite civilizaţiei dacice.
6.4.Petroasa (Pietroasa)
După ce treci podul Amaradiei lângă comuna Bălăneşti, se găsesc "bordeiele dacilor".
7.Băleşti (comuna Băieşti)
7.1.Loc neprecizat
În 1930 s-au găsit un tezaur cu 350 monede de argint de la Vespasianus la Gordianus al lli-lea şi se păstrează la IAB. Ultima piesă este din anul 244. Colonelul Marin Istrate, în 1911, a găsit mai multe catarame şi cuie de fier.
7.2.Corneşti
S-a descoperit întâmplător un mormânt de incineraţie celtic. Pe lângă armele ce erau de factură celtică s-au găsit două fragmente de umbo de fier de la un scut (diametrul piesei pare a fi de 0,114 m) şi un cuţit dacic, (sica) îndoit ritual, cu vârful rupt (lungimea actuală 0,28 m). Mânerul are trei găuri pentru fixarea plăselelor.
Cronologic, inventarul mormântului a fost atribuit secolelor II-I Î.Hr.
8.Bărbăteşti (comuna Bărbăteşti)
8.1."La Cochinţu"
Începând cu via lui Gheorghe Cochinţu, puţin mai spre răsărit, dealul se numeşte "Dealul Cetăţii" şi prin apropierea lui trecea "Drumul jidovesc".
Aici s-au găsit monede republicane, unele din ele datate 134 Î.Hr.
Monedele au fost văzute de P. Gherghe, în anul 1975, în colecţia învăţătorului ion Cumpănaşu, domiciliat în comuna Bărbăteşti. Decedat.
8.2."Sub Coasta Mare"
În livada de pruni a fostului CA.P., lângă casa lui Victor Gheban, au fost descoperite trei monede republicane. Azi dispărute.
Informaţie primită de la învăţătorul Ion Cumpănaşu, 1975.
8.3.Loc neprecizat
S-au descoperit întâmplător patru topoare, trei securi cu tortiţe, o secure fără tortiţă precum şi partea superioară a unei securi fără tortiţe. Ele se găseau în colecţia Istrati-Capşa.
8.4.Socu
În anul 1973 s-a descoperit întâmplător, într-o mică alunecare de teren un tezaur compus din circa 5-6 tetradrahme emise de Insula Thasos.
O monedă, din acest tezaur, a fost recuperată de prof. Suditu Petroniu, din comuna Bărbăteşti, satul Socu, care a avut amabilitatea să o ofere spre studiu dlui P. Gherghe. în anul 1980 aceasta a fost achiziţionată, pentru M.J.G. din Târgu-Jiu. Pe Av. avea capul zeului Dionysos încununat în foi iederă şi cu flori, iar pe Rv. pe Heracles, stând în picioare, rezemat în măciucă. O legendă greacă înconjoară pe trei părţi figura eroului.
8.5. Loc neprecizat
La graniţa dintre satele Socu şi Bărbăteşti "se afla un fel de cetate veche făcută de pământ. Interiorul ei cam de 100 m.l., adică patrată. Dealul are formă ţuguiată şi o înălţime de circa 160 m, iar circumferinţa lui la poale este de 200 m".
9.Bâltenii (oraşul Bâlteni)
9.1.Loc neprecizat
Au fost descoperite întâmplător fragmente de ceramică cenuşie, zgrunţuroasă, de la farfurii, castroane, capace de oale. Acestea aparţin secolului V d.Hr. şi demonstrează continuitatea daco-romană.
9.2.Cocoreni
La sediul fostului C.A.P., cu ocazia săpării unui bordei de gheaţă, la adâncimea de 1,50 m au fost găsite fragmente ceramice, care proveneau de la vase de factură dacică.
Material văzut :de P. Gherghe, în 1978, la Şcoala Generală Cocoreni.
9.3. Loc neprecizat
Pe partea stângă a râului Jiu, se pare că a fost un drum dacic care pleca de la Sarmizegetusa, cobora pe malul drept al Jiului, până la lezureni, unde traversa pe partea stângă şi ajungea până la Castranova (Dolj).
10.Bârseşti (comuna Bârseşti)
10.1.Polata
Localitatea este situată pe malul stâng al râului Şuşiţa, la 4 km nord-vest de Tg.-Jiu.
Ruinele medievale aflate în punctul "Câmpul lui Pătru" din localitatea Poiata
sunt amintite la sfârşitul secolului trecut de Grigore Tocilescu, luliu Moisil şi Alex. Ştefulescu.
Aceste considerente, ca şi urmele de zidărie sesizate la suprafaţa solului cu ocazia periechezei din primăvara anului 1980, au determinat deschiderea şantierului arheologic de la Poiata. Săpăturile au fost continuate în anii 1981-1985 şi 1987 şi au presupus studii pe trei sectoare.
În sectorul unu a fost dezvelită fundaţia de piatră a unei locuinţe cu beci de plan dreptunghiular notat "A". Fundaţia este realizată din piatră de râu, de dimensiuni mijlocii (40-50 cm), legată cu mortar de culoare alb-gălbuie, având în compoziţie nisip cu granulaţie mare şi var. Şanţul de fundaţie săpat perfect vertical a fost apoi căptuşit cu bolnavii temeliei.
Zidurile pivniţei, având o grosime de 0,80 m, s-au păstrat pe o înălţime ce
variază între 2,30 m şi 2,60 m. Dispuse la distanţe egale una de alta, respectiv 3,50 m, au fost găsite, o râşniţă de mână cu diametrul de 1,07 m şi un fragment de piatră de moară cu raza de 0,48 m. Aceste elemente, fixate în solul viu, pe axa longitudinală a încăperii, foloseau probabil în construcţie, la susţinerea unor stâlpi de lemn sau zidărie, pentru planşeul orizontal.
Cu ocazia dezvelirii zidurilor de NV, NE şi SE a apărut un pavaj din pietre de râu, amenajat în firul zidurilor de NE şi SE şi păstrat pe o lăţime de 2 m.
În secţiunea IV trasată pe zidul NV, pe o lungime de 8 m de zid, între adâncimile de 0,36 şi 0,80 m apărut un strat masiv de moloz constând din cărămizi romane şi feudale, mortar, bolovani, cuie provenite de la dezafectarea locuinţei. S-a constatat folosirea ţiglelor, a olanelor şi a fragmentelor de "tegulae mammatae", materiale aduse, probabil, de la o constructie romană din vecinătate.
În aceeaşi secţiune s-a aflat un dinar de argint din anul 1569, emisiunea pentru Ungaria de la Maximilian al II-lea. Moneda fiind găsită în stratul de moloz, constituie un indiciu că funcţionarea construcţiei se plasează în a doua jumătate a secolului al XVI-lea.
Cercetările de suprafaţă ca şi sondajele din anii 1980 şi 1981 au stabilit existenţa la Poiata a cel puţin încă patru construcţii cu temelie din piatră de râu, legată cu mortar.
În sectorul doi la 50 m de zidul sud-estic al locuinţei feudale "A" a fost cercetată o nouă construcţie "B" distrusă în mare parte de lucrările agricole. Au fost dezvelite două ziduri.
În sectorul trei, la 275 m sud-vest de locuinţa "A" au fost reperate urmele unei alte construcţii de zid, constituind şi limita în această direcţie a zonei construite.
Orientat nord-sud, a fost descoperit zidul "L", format din bolovani de dimensiuni mijlocii, legaţi cu mortar. Zidul, cu o lăţime medie de 0,80 m, a fost sesizat pe o lungime de 7 m, fiind distrus spre N cu ocazia unor lucrări pentru nivelarea solului. La capătul sudic a fost reperat un colţ al acestui zid, orientat spre est. Materialul recoltat, aparţinând în cea mai mare parte locuinţei feudale "A", se caracterizează prin diversitate şi bogăţia ceramicii uzuale şi decorative, fragmentară şi neîntregibilă.
Ceramica uzuală este lucrată la roată din pastă omogenă, arsă oxidant sau semioxidant.
Au fost identificate mai multe tipuri de buze aparţinând oalelor-borcan, fragmente de vase de provizii sau de pahare cu picior inelar. Oalele-borcan sunt decorate cu incizii orizontale aplicate izolat sau în registru pe umerii vaselor, mai rar pe buze. Ceramica decorativă,destul de numeroasă şi diversă ca motive ornamentale, provine de la prăbuşirea unei sobe de la parterul construcţiei. Se remarcă cahlele cu corp tronconic şi gura pătrată, cele cu motive decorative vegetale, geometrice sau figurative, reprezentând două personaje despărţite de o cruce.Smalţul se prezintă cu diverse nuanţe de verde brun şi galben. Au mai fost găsite şi obiecte de metal: un fragment de cheie, unul de zăbală, o limbă de curea,două catarame, două aplice pentru uşă, diverse lame metalice, mai multe piroane şi cuie.
Materialul ceramic aparţine tipologic secolelor XV şi XVI, cu unele analogii în ceramica descoperită Ia Coconi (Călăraşi) şi Vodiţa (Mehedinţi).
Elementele oferite de şantierul de la Poiata pun în evidenţă unele construcţii de ziduri cu pivniţe, precum şi a materialelor ceramice, mai ales a celor decorative, dovedind existenţa unor curţi feudale, în care confortul şi soliditatea unor locuinţe de piatră se împletesc cu gustul pentru decoraţia interioară. Cercetările de la Poiata au reliefat rolul politic şi cultural pe care îl are această localitate în istoria medievală gorjană.
11.Becherii
11.1.Loc neprecizat
La circa 2 km de satul Becheni, în direcţia Alimpeşti, au fost identificate resturile unui drum dacic care traversează drumul judeţean nr.678 A, Alimpeşti - Tg. Logreşti, la km 2.
Drumul vine de la Sucidava, urcă pe Valea Oltului, continuă pe Dealul Muierii, traversează şi intersectează diferite sate până ajunge la Sarmizegetusa.
12.Bengeşti
12.1.Loc neprecizat
La adâncimea de 1 m, au fost găsite, întâmplător, mai multe fragmente ceramice aparţinând civilizaţiei dacice. Informator: Gugu Gh., prof. istorie, Bengeşti, 1977.
13.Borăscu (comuna Borăscu)
13.1.Menţii din Dos
În acest sat, pe valea Cioclovinei, se află ruine de zidării, fragmente ceramice şi pietre cioplite ce aparţin epocii romane.
13.2."Valea Popii"
La Şcoala Generală din Borăscu se găsesc fragmente ceramice, descoperite întâmplător, în punctul numit de localnici "Valea Popii". Ele provin de la mai multe vase care aparţin civilizaţiei dacice.
14.Boroşteni (comuna Boroşteni)
14.1.Peştera Cioarei
Primele materiale certe-de pe cuprinsul jud. Gorj -aparţinând neoliticului timpuriu sunt cele descoperite cu prilejul săpăturilor efectuate de C.S. Nicolăescu-Plopşor şi Corneliu N. Mateescu în Peştera Cioarei din N-V judeţului.
În suprafaţa sondată în 1954, la adâncimea cuprinsă între 0,20-0,40 m, s-au descoperit mai multe fragmente ceramice din epoca neolitică. O parte din ele proveneau din vase modelate cu mâna executate din pastă amestecată cu multă pleavă. în raportul publicat sunt menţionate câteva fragmente dintr-un picior de vas caracteristic culturii Starcevo - Criş.
14.2.Biserica Dacilor
Pe drumul judeţean Tg.-Jiu - Filiaşi, pe raza satului Broşteni, în dreptul căminului cultural şi fostului sediu C.A.P., se face o vale ia stânga, care duce spre "Biserica Dacilor" sau cum i se mai spune "La Cetate". De aici se pot aduna fragmente ceramice de epocă Latenă,unele existente chiar la suprafaţa solului.
15.Bumbeşti - Jiu (oraşul Bumbeşti - Jiu)
15.1.Gară
Pe harta descoperirilor arheologice de epocă romană din jud. Gorj,localitatea Bumbeşti-Jiu se detaşează ca una din cele mai importante;complexul de fortificaţii romane de aici cuprinde castrul de pământ de la Pleşa (Porceni) - pe malul drept al Jiului, castrul de pământ de la Vârtop şi castrul cu zid de piatră de lângă sora de la Bumbeşti-Jiu.Gruparea celor 3 castre în această zonă avea scopul de a apăra şi asigura defileul Jiului şi de a supraveghea populaţia dacică supusă.Cercetările arheologice au fost începute în 1897 de Br. Tocilescu Şi Pamfil Polonic, apoi continuate, în 1937, de C.S. Nicolăescu-Plopşor şi în 1955 de Gr. Florescu. Din 1968 acestea au fost efectuate sistematic de echipa de cercetători a Muzeului Judeţean.
Castrul de la Bumbeşti a fost construit în anul 201 d.Hr. pe locul vechiului castru de pământ. Actualmente este distrus de apele Jiului mai mult de jumătate. Se mai păstrează doar latura de est în întregime şi 3/4 din cea de sud. La colţurile rotunde ale castrului se găseşte câte un turn de formă trapezoidală, în interior cu ziduri groase de 0,80 m şi câte o cameră. Porţile păstrate sunt flancate de două turnuri mult alungite.În ruinele pretoriului, aflat la o distanţă de 50 m faţă de poarta sudică, Gr. Tocilescu a găsit multe piese de bronz, resturi de statui, vase de metal.
În ruinele pretoriului, aflat la o distanţă de 50 m faţă de poarta sudică, Gr. Tocilescu a găsit multe piese de bronz, resturi de statui, vase de metal şi o inscripţie dedicată împăratului Caracalla. S-au mai dezvelit în castru şi două clădiri cu câte trei camere.
Aşezarea civilă dezvoltată în jurul castrului păstrează numeroase temelii de locuinţe, ateliere de fierărie, cuptoare de ars ceramica etc. Unele clădiri aveau instalaţii de băi şi hypocaustum.Castrul a fost ridicat de Cohors l-a "Cypria" şi de un detaşament din Legiunea a V-a Macedonica, ale căror ştampile se află pe cărămizi.După 201, în castru staţiona Cohors I Aurelia Brittonun Millitaria Antonimiona. Aceasta întăreşte cu zid de piatră valul castrului deteriorat.
La 50 m sud de castru a fost descoperită o întreagă instalaţie termală.
Prezenţa în apropierea castrului, atât a thermelor dar mai ales a numeroaselor
locuinţe, impune cuprinderea fortificaţiei în ansamblul civic roman şi atestă Importanţa pe care aceasta a avut-o în epocă. Fenomenul de continuitate daco-romană este atestat pe lângă alte materiale arheologice şi de opaiţul creştin. Acesta are corpul rotund, discul lung şi este decorat în centru cu două cercuri concentricebine reprezentate şi cu o cruce în relief.
15.2."La cetate"
Cu ocazia săpăturilor arheologice efectuate în dreptul km 82, al şoselei Naţionale Târgu-Jiu - Petroşani, pe malul stâng al Jiului unde se găseşte un castru de piatră şi o aşezare civilă romană, au fost scoase la iveală, cu ocazia cercetărilor arheologice, pe lângă numeroase materiale arheologice de epocă romană (ceramică, cărămizi, monede, temelii de locuinţe, therme, atelier de fierărie, cuptor de olar etc.) şi fragmente ceramice de epocă dacică. Aceste materiale au fost găsite într-un nivel de cultură anterior celui roman, dovedind că, înainte de sosirea romanilor, acolo a fost o aşezare dacică.
15.3. Curtişoara
În dreptul satului Curtişoara, pe malul stâng al Jiului se presupune că ar fi fost, în antichitate un sat."Locuitorii primitivi ai acestui cătun... se zice că ar fi fost daci...".
15.4. Pleşa (Porceni)
Pe malul drept al Jiului la 1000 m nord-vest de castrul de la Vârtop,se află castrul de la Pleşa. Edificat din pământ, avea dimensiunile 236x156 m, val de 10 m şi înălţimea de 2-2,5 m.Primele cercetări le-a făcut P. Polonic apoi, în 1979,specialiştii
Muzeului Judeţean şi ai Institutului de Arheologie. La fel ca în alte situaţii,fortificaţia şi-a aflat locul chiar pe o veche aşezare geto-dacică. Chirpiciul cu nuiele şi fragmentele ceramice specifice sunt concludente. Acestea sunt prezente şi în exteriorul castrul ui şi provin de la vase-borcan, străchini,castroane.
Acest castru, din punct de vedere strategic, avea menirea să apere drumul ce urca pe pârâul Porcului până la pasul Vâlcan iar de aici mai departe, prin depresiunea Petroşani, spre Sarmizegetusa Regia. Acolo, la Jigorul Mare, Vârful lui Pătru şi pe Comărnicel au fost identificate alte castre de pământ menite a strânge ca într-un cleşte dinspre răsărit şi sud capitala provinciei.
15.5. Vârtop
Pe şoseaua Târgu-Jiu - Petroşani, în dreptul km 83, în apropiere de celelalte două castre din perimetrul comunei Bumbeşti-Jiu, se află fortificaţia de la Vârtop. Cercetat de E. Bujor din 1956, castrul se mai păstrează doar parţial: laturile de vest, nord şi sud câteva porţiuni, latura de est şi o parte infimă din centru.
Alăturide resturi de mortar, ceramică şi ziduri din piatră, au fost descoperite şi două monede de bronz oxidate (găsite în porţiunea nordică) şi încă una din acelaşi metal de la Faustina Senior (105-141) (lângă zidul din partea de vest). Cele trei monede oferă informaţii cu privire la perioada de activitate a castrului care avea menirea să asigure controlul în defileul Jiului.
16.Bumbeşti-PIţic (comuna Bumbeşti-Piţic)
16.1.Ponoare
De pe "Dealul Muierii" drumul dacic continuă până în satul Ponoarele, apoi prin pădurea din marginea de nord a satului, traversează drumul naţional nr. 67 Râmnicu-Vâlcea - Tg.-Jiu la km 130.
17.Căpreni
17.1.Piscul cetăţii (Dealul cetăţii)
Pe Dealul numit de localnici "Piscul Cetăţii" aflat în partea de nord-vest a comunei, cu mulţi ani în urmă, oamenii au identificat urmele unei cetăţi dacice cu val de pământ şi ziduri de cărămidă. Lângă cetate se găseşte un loc de refugiu şi trei izvoare cu apă potabilă.
17.2. La Cornet
În 1939 a fost descoperit întâmplător, lângă târg, sau puţin mai înainte de biserică, pe partea dreaptă, un tezaur monetar compus din 128 denari republicani. El a fost republicat în 1940 de O. Iliescu care consideră că îngroparea sa s-a făcut după anul 581 e.n. Cele mai multe monezi datează din anii 268-75 î.e.n. Printre cele 123 bucăţi a fost identificată şi o drahmă de tip Dyrahium.
Între timp, din acest tezaur, au mai fost recuperate 20 de monede.
Printre acestea a fost identificată încă o monedă emisă de oraşul Dyrrhachium. Deci, tezaurul însumează acum 148 monede dintre care două au fost emise, aşa cum am spus, de oraşul Dyrrhachium.
17.3.La târg
De la Şcoala generală Căpreni, puţin mai spre apus, aproape de locul unde s-a descoperit tezaurul monetar roman, s-a găsit un bordei dacic. Actualmente nu se mai observă nimic.
17.4.Loc neprecizat
Pe teritoriul comunei cu mulţi ani în urmă, a fost descoperit un depozit de coase dacice.
17.5.Dealul Băceştilor
La 5-6 km de cetatea din Căpreni, pe Dealul Băceştilor s-a găsit întâmplător o bucată dintr-o vatră de foc cu gardină.
17.6. Cornet
În satul Cornet s-a descoperit în 1938, un tezaur compus din 61 de denari republicani. Monedele datează din perioada 240-75 î.Hr.în punctul "Padina Tătarului", cu ocazia periechezei din 1978, s-a descoperit multă ceramică romană. Acest punct se află la 1 km nord-vest de Şcoala generală a satului, pe o terasă a unui râu.
18.Cătunele (comuna Cătunele)
18.1.Pârâu Chivădarul
În satul Valea Perilor, pe tăpşanul format de vărsarea pârâului Chivădarul, în râul Motru, cu ocazia săpăturilor sistematice efectuate în aşezarea romană şi castru, s-a constatat că acestea erau amplasate pe oaşezare dacică, nefortificată.
18.2.Valea Perilor
În această localitate au fost executate lucrări începând din 1973. Castrul de pământ se află lângă şoseaua naţională dintre oraşele Motru şi Baia de Aramă, având la sud-est pârâul Chivădarul iar la sud-vest albia râului Motru. Este de formă dreptunghiulară, având colţurile rotunjite. Are o lungime de 156 m şi lăţimea de 114 m.
Investigaţiile realizate în partea de răsărit a incintei au relevat că aceasta este sub forma unui val de pământ argilos, la suprafaţă de culoare galbenă, puternic compact.
De la aproximativ 0,25 m adâncime au fost scoase Ia iveală fragmente ceramice
romane roşii, realizate dintr-o pastă fină, bine arsă. Alături de aceasta, a fost descoperită o ceramică de culoare brun-gălbuie,lucrată cu mâna, având în compoziţie nisipul ca degresant, iar în exterior barbotină.
Tot aici au putut fi studiate "via regularis" (ca un pavaj din pietre de râu de mărime mijlocie), şanţul de apărare.
În afara incintei s-au descoperit fragmente de tuburi de încălzire,tuburi de aducţiune a apei şi bucăţi de mortar. Sunt, evident, urmele thermelor soldaţilor, alimentate cu apă din pâraiele vecine şi înconjurate de trotuar de piatră.
În apropiere de "porta pretoria", au fost scoase ia iveală fragmente de "terra sigillata" (de bună calitate şi de culoare roşu-aprins) decorate cu motivul brăduţului, o practică specific geto-dacă. Aspectul ilustrează convieţuirea şi influenţa reciprocă a celor două civilizaţii. În mod distinct,alături de ceramica romană, în perimetrul şi imediata vecinătate a castrului, apare ceramica dacică. Aceasta este de culoare cenuşiu-vânătă, lucrată din pastă fină, decorată prin reţele de linii lustruite.
Ceramica romană cuprinde recipiente de dimensiuni mari cu pereţii groşi şi marginea evazată. S-au mai descoperit tuburi de lut ce duceau la"hypocaustum", obiecte diverse de metal (chei de fier,balamale, vârfuri de lănci, covoare, piroane), monede (sec. III).
Drumul ce lega castrul de oraşul Drobeta ocolea dealul lui Bojărăscu, ajungea până la castrul de la Pinoasa (astăzi dispărut ca urmare a exploatărilor carbonifere). Scopul ridicării castrului de la Cătunele era acela de a supraveghea regiunea muntoasă şi deluroasă de pe valea Motrului, locuită de o numeroasă populaţie geto-dacică. Se apreciază că a fost ridicat în prima jumătate a sec. II d.Hr. peste o aşezare dacică, mult mai veche (aşa cum reiese din vestigiile geto-dacice, îndeosebi ceramice, descoperite în acel spaţiu). Reiese că băştinaşii n-au fost alungaţi ci au convieţuit alături de soldaţi şi colonişti.
Ridicat în perioada fierbinte, a războaielor de cucerire a dacilor, castrul este unul dintre cele mai mari edificate în Dacia, având capacitatea de a adăposti numeroase trupe. După 106, poza a fost asigurată de o garnizoană de la care s-a păstrat un "signum militarae" în formă de mână din bronz ce purta "Victoria" pe vârful degetelor.întinsă pe o suprafaţă de peste 20 ha. aşezarea civilă păstrează construcţii de locuinţe, multă ceramică dacă de culoare cenuşie, fragmente ceramice de epocă romană.
Se pare că în timpul lui Aurelianus, în noul context politic ivit, castrul încetează a mai fi locuit.
19.Câlnic (comuna Câlnic)
19.1.Loc neprecizat
Pe malul stâng al râului Tismana cu mulţi ani în urmă se vedeau urmele unui drum de piatră care trecea prin Stejerei, Pinoasa şi ducea la Cerneţi (Mehedinţi). Actualmente nu se mai observă.
19.2.Pinoasa
Castrul descoperit la Pinoasa, în apropierea Termocentralei Rogojelu, este menţionat în literatura de specialitate ca aparţinând fie localitătii Pinoasa, fie localităţilor Rovinari sau Vârţ. Primele cercetări au fost făcute de C.S. Nicolăescu-Plopşor şi D. Tudor.
Aflat la 500 m nord-vest de Termocentrală, pe malul stâng al râului Tismana, aproape de confluenţa cu Jaleşul, castrul avea rolul de a menţine ordinea în zona deluroasă a Gorjului, unde se afla o intensă populaţie geto-dacică recent supusă. Totodată se crea posibilitatea de a se controla drumul roman Drobeta-Puţinei-Cătunele-Pinoasa-Bumbeşti-Jiu spre Sarmizegetusa.
20.Cloşani (comuna Cloşani)
20.1Cloşani
În literatura de specialitate mai veche este semnalată (fără amănunte) descoperirea din această parte de nord-vest a judeţului a unor materiale ce aparţin, cu probabilitate, culturii Sălcuţa.
21.Crasna (comuna Crasna)
21.1.Loc neprecizat
Pe raza satului Buzeşti, cu ani în urmă, s-a descoperit un tezaur monetar compus din trei piese, din vremea lui Filip al II-lea. Actualmente dispărute.
22.Creţeşti
22.1.Curteana
În punctul numit "Geminele", la baza unui promontoriu unde curgea apa unui pârâiaş, au fost descoperite obiecte neolitice care constau în topoare de piatră de tip calapod şi securi din piatră.
23.Dănciuleşti (comuna Dănciuleşti)
23.1.Hălăngeşti
Drumul dacic ce lega Sucidava de Sarmizegetusa trece şi pe lângă satele Hălăngeşti,
Rădineşti şi Obârşia de pe raza comunei Dănciuleşti. Dealul pe care este identificat drumul este cunoscut, ‘în partea locului, sub numele de "Dealul Muierii".
24.Dăneşti (comuna Dăneşti)
24.1.Dăneşti
În 1988 s-a descoperit un tezaur roman alcătuit din aproximativ 200 monede. Se păstrează la Muzeul Judeţean din Tg.-Jiu.
25.Drăguţeşti (comuna Drăguţeşti)
25.1.Drăguţeşti
În 1972 s-a descoperit întâmplător un depozit de seceri şi topoare. Acesta are o semnificaţie aparte, fiind singurul de acest gen din epoca bronzului descoperit în Oltenia. Topoarele prezintă câteva caracteristici: corp alungit, tăiş drept iar de la bordura îngroşată a găurii de înmănuşare porneşte o tortiţă mică, deasupra căreia este vizibil unul din cioturile de turnare. Al doilea ciot de turnare se află ia partea superioară a bordurii, în regiunea opusă torţii. în secţiune, gaura de înmănuşare este ovală. Feţele laterale sunt ornamentate printr-un trapez reliefat având limita superioară la nivelul bază al tortiţei. Pentru turnarea celor trei topoare de tip "celt", au fost utilizate două tipare bivalve.
Alături de topoare au fost descoperite şi patru seceri cu mânerul în formă de
cârlig.
Au spinarea lamei uşor arcuită şi muchia îngroşată. Pe lame, în lungul lor de la un capăt la altul s-au realizat prin ciocăni re caneluri paralele, a căror margini mari ridicate văluresc suprafaţa pieselor, asemenea unor false nervuri. Tăişurile au fost ascuţite prin batere, având urme clare de utilizare.
Cele trei topoare de bronz de tip "celt" aparţin tipologic aşa numitei variante răsăritene a topoarelor de bronz a "celtului" de tip transilvănean, a cărei evoluţie începe în perioada Reinecke B2 D. Forma "celturilor" de la Drăguţeşti dar mai ales tipul de ornament reprezintă caracteristicile unei subvariante a grupei C3. Particularităţile subvariantei Drăguţeşti se deosebesc de tipul C3 prin faptul că ornamentul trapezoidal înlocuieşte arca.
Ipoteza existenţei în zona gorjană a Olteniei a unei noi variante a "celtului" de tip transilvănean, realizarea unui atelier metalurgic local este susţinută de descoperire mai veche făcută la Logreşti-Moşteni, Gorj - a unui depozit compus din trei tipare
pentru turnat topoare "celt’’, având forme mai apropiate faţă de topoarele de la Drăguţeşti.
Secerile de la Drăguţeşti reprezintă o subvariantă a secerilor cu mânerele în formă de cârlig. Piese asemănătoare au fost identificate la Drajna de Jos (PH), Moşna (VS), Băleni (GL).
Majoritatea secerilor cu mânerul în formă de cârlig aparţinând subvariantei Drăguţeşti au în general două nervuri pe lamă. Doar în două cazuri - Drajna şi Drăguţeşti - numărul acestora este mai mare. Toate aceste descoperiri aparţin fazei finale a epocii bronzului.
Din punct de vedere etno-cultural datarea depozitului, indică drept realizatori pe purtătorii culturii Verbicioara în ultima ei fază de evoluţie.
26.Fărcăşeşti (comuna Fărcăşeşti)
26.1.Loc neprecizat
"Pe raza satului se află o silişte locuită din vechime ... de când cu dacii ... Tot pe această silişte se mai văd şi urmele unui drum.
26.2.Rogojelu
S-a descoperit întâmplător cu mulţi ani în urmă, o monedă de tip Filip II, atribuită secolelor III-II î.Hr.
27.Gura Plaiului (comuna Gura Plaiului)
În defileul Jiului, între pâraiele Porcul şi Vâjoaica la locul numit "Piatra Tăiată", Al. Ştefulescu semnala urma romane, iar Gr. Tocilescu, o inscripţie pe stâncă unde s-au mai distins literele R...Q.
28.Icneşti (comuna loneşti)
28.1.La Bordeie (Peri) în Valea Mare
Cu ocazia unor lucrări agricole, pe teritoriul comunei au fost descoperite pe lângă alte materiale de interes arheologic şi, fragmente ceramice care după postă şi decor au putut fi atribuite, culturilor Coţofeni,Glina III şi civilizaţiei dacice.
29. Jupâneşti (comuna Jupâneşti)
29.1.Pârâu Boia
La răsărit de Boia se află un loc numit "Silişte"... Aici se găsesc "hârburi din vase de lut".
29.2.Vierşani
Pe locul lui Sârbu Constantin din satul Vierşani s-au realizat săpături ce au scos la iveală un bordei, mai multe locuinţe de suprafaţă cu un bogat inventar (unelte din piatră şi ceramică specifică culturii Verbicioara IV). A mai fost descoperit un topor de bronz, tip celt, cu gaura de înmănuşare ovală, având o bordură în relief de la care porneşte o tortiţă. Pe suprafeţele laterale sunt schiţate în partea superioară câte două triunghiuri.
29.3.Piscul Cerului
În stânga Gilortului, pe raza satului Vierşani II, în spatele bisericii din sat este un deal care se numeşte "Piscul Cerului" şi care este apărat natural pe trei laturi şi oferă o bună vizibilitate pe Valea Gilortului.
Dealul prezintă, şi la ora actuală, urme de te rasa re artificială. De pe platou, cât şi de pe terasele acestuia, s-au cules în anul 1978 de către P.Gherghe fragmente ceramice tipice pentru epoca dacică.
30.Leleşti (comuna Leleşti)
31.1. Valea Hula
Pe această vale se crede că au locuit dacii şi că pe aici trecea şi un drum dacic ce ajungea la Sarmizegetusa. Actualmente, loc neidentificat.
31.2.Măru
În punctul "Dealul Muierilor", ce are la E râul Olteţ, la V - valea Amaradiei şi în nord valea Gilortului, a fost menţionată pentru prima dată de prof. Teohari Antonescu (1896) o cetate traco-dacică. Ulterior, luliu Moisil şi D. Berciu vor analiza şi sonda obiectivul.
De formă circulară, cu diametrul de aproximativ 80 m, construcţia se află pe un mic platou. Ea se prezintă cu un val înalt de 1 m şi lat de 20 m, având o formă circulară, cu diametrul nord-sud de cca 40 m. Sistemul defensiv se compunea dintr-un "zid" de lemn, piatră (pe alocuri înlocuite cu blocuri masive de lut bine ars) şi lut bătătorit. în exterior şi interior exista un parament de blocuri de piatră şi câteva blocuri de rocă cristalină adusă din vale.
Blocurile erau depuse în 1-2 rânduri, în funcţie de dimensiunile lor, formând un parament până la 40 cm grosime. Imediat în spatele acestor paramente era un "zid" de lemn bârnele erau dispuse atât longitudinal cât şi înfipte vertical.
În secţiunea S2 din partea vestică, la suprafaţa valului s-a găsit o mare cantitate de chirpic şi fragmente de bucăţi de pământ ars, având forme paralelipipedice ca nişte cărămizi de mari dimensiuni, puternic arse. Aici erau doi paramenti din blocurile de gresie care mărgineau un emplacton din lut. Deasupra acestui strat gros era un altul de 30-50 cm de la partea de lut ars şi cenuşă. Cu aproximativ 40-50 cm în spatele paramentului exterior au fost surprinse în lut urmele unor pari groşi de 20 cm, ascuţit la capăt, care erau înfipţi oblic, constituind adevărate propte.
În spatele paramentului interior, pe o lăţime de 1 m exista un fel de "pavaj" făcut din bucăţile sparte foarte mărunt, pus direct pe solul de călcare din momentul construirii acestuia.
Cetatea a avut un caracter de refugiu. Locuinţele au putut fi identificate pe baza pământului mai cenuşiu şi pe baza unor fragmente de chirpic şi a câtorva fragmente ceramice.
Inventarul incintei constă într-un fragment de la o cană cu toarta supraînăiţată (tipic culturiiVerbicioara), un mic vas de tip solniţă, ornament cu caneluri (tip culturii Vârtop); mici fragmente de torţi' supraînălţate şi pântece de vase cu brâu alveolar.
Toate aceste descoperiri aparţin secolelor XIII-XI Î.Hr. (vasul solniţă) şi Xl-VII Î.Hr.
(fragmente de vase).
32. Logreşti (comuna Logreşti) .
32.1.Loc neprecizat
Prin satul Sârbeşti trece spre "Dealul Muierii” şi ajunge în satul Ponoarele (comuna Bumbeşti-Piţic) drumul dacic ce leagă Sucidava de Sarmizegetusa.
33.Padeş (comuna Padeş)
33.1.Călugăreni
În punctul "La morminţi" a fost descoperită o staţiune preistorică în primăvara anului 1980 de către un colectiv de arheologi conduşi de Radu Popa, în cursul săpăturilor au fost identificate următoarele complexe arheologice:
Locuinţa nr, 1 a apărut la 0,28 m şi se adânceşte în solul brun închis, aparţinând tipului de locuinţe bordei. Este orientată aproximativ E-V,are plan rectangular cu colţurile rotunjite. în umplutură s-au găsit fragmente ceramice, pietre şi oase de animale.
Groapa nr. 1 este reprezentată printr-o dungă de arsură prezentată de toate profilele secţiunii. Se găseşte parţial sub profilul de vest al secţiunii.
Umplutura constă din pământ negru, pietriş trecut prin foc, bucăţi de zgură,cărbuni şi fragmente ceramice dintr-o pastă cărămizie, zgrunţuroasă provenită de la un vas-borcan.
Groapa nr, 2 a apărut la -0,32 m. Umplutura constă din pământ negru, bucăţi de chirpic, cărbune, fragmente ceramice tip Vârtop şi Susani.
Ceramica aparţinând nivelului de pietriş se împarte în două categorii din punct de vedere ai tehnicii de lucru şi anume, în categoria lucrată la roata de mână dintr-o pastă zgrunţuroasă, cu mult nisip, acoperită cu un strat fin de lut şi arsă la cărămiziu închis, de culoare neagră în spărtură şi categoria lucrată la roata rapidă dintr-o pastă de bună calitate, amestecată cu nisip fin, arsă foarte bine. Pentru prima categorie forma care s-a putut reconstitui este vasul-borcan cu umerii ridicaţi, cu gâtul scurt, lipsit de decor.
Pentru categoria lucrată la roata rapidă forma reconstituită este oala-borcan cu umerii rotunjiţi şi marcaţi de un prag, cu gâtul relativ scurt şi marginea răsfrântă. Staţiunea arheologică de la Călugăreni cuprinde deci o locuire de tip Giina. Descoperiri de tip Glina au mai fost efectuate în perimetrul judeţului la Bengeşti-Ciocadia, Timişeni şi Rogojelu-mină.
O altă locuire aparţinând culturii Verbicioara a fost demonstrată în descrierea de vase descoperite În complexele de la Călugăreni. Aceleiaşi culturi îi aparţin descoperirile gorjene de la Baia de Fier şi Ceplea-Broşteni.
34.Peştişani (comuna Peştişani)
34.1.Boroşteni
În Peştera Cioarei, la nord-vest de Tg.-Jiu, s-a descoperit o locuire musteriană din paleoliticul târziu cu două nivele de locuire despărţite printr-un strat steril. Primii făuritori ai acestei culturi musteriene au apărut în peşteră la sfârşitul "interglaciarului Boroşteni".
În peştera Cioarei - Boroşteni musterianul nivelului I începe locuirea într-u stadiu glaciar, hominizii continuând apoi să o locuiască după ameliorarea climei. în jumătatea superioară a primului strat musterian climatul înregistrează o ameliorare evidentă, dovadă urmele materiale descoperite. Ultima parte a locuirii se desfăşoară în plin climat al complexului interstadial "Mândru", Sedimentul cel mai vechi de aici aparţine interglaciarului Riss-Wurm.
Mulţi ani, Institutul de Arheologie din Bucureşti în colaborare cu Muzeul judeţean Gorj au realizat cercetări arheologice la Boroşteni., unde s-au descoperit racloare, cuţite pentru jupuit din os, grătio-are, străpungătoare din os, vârfuri de săgeţi din os, răzuitoare şi unelte de silex pe care se observă locul de unde s-au desprins lamele.
Toate datează de acum 42000 de ani Î.Hr. Tot de aici provin patru boluri de piatră în care se află ocru roşu şi castaniu, dovadă a unui anumit ritual. In acelaşi context arheologic au mai fost găsite cranii de ursus spaeleus (două depuse ritual pe o vatră).
În campania din 1986 s-au descoperit două figurine din os care aparţin paleoliticului superior, două cuţite din os şi trei cranii de ursus spaeieus. Datorită importantelor descoperiride la Peştera Cioarei -Boroşteni, acestea au intrat în literatura de specialitate sub denumirea de "interglaciarul Boroşteni" sau cultura Boroşteni. Aceasta deoarece pe această depunere a intergiaciarului a fost identificată o înfloritoare cultură a paleoliticului superior ce este considerată ca fiind una dintre cele mai vechi peşteri carpatice locuite din România.
34.2.Scaunul Turcului
La locul numit "Scaunul Turcului", lângă "Conacul Brăiloaiei", din Boroşteni s-au găsit vestigii romane. De aici s-a scos o figurină de bronz databilă în secolul I-II d.Hr., depusă la M.N.A.
34.3.Brădiceni
Gr, Tocilescu şi P, Polonic menţionează la Brădiceni urme romane -cărămizi şi monede. în 1886 s-a găsit, într-o caldare, un tezaur de monede din argint, dintre care 815 au fost trimise la M.N.A. Emisiunea acestora se extinde de la lulia Domna la Filip Arabul, în aprilie 1980 în urma uneiperiecheze la punctul "Beciuri" din acelaşi sat, s-au recoltat fragmente ceramice romane.
34.4. Frânceşti
În 1935 s-a descoperit un tezaur de denari romani în locul "Seninul’’.
34.5.Gureni
În locul numit "Ciocanul Ursului" s-au descoperit, în urma unei periecheze din aprilie 1980, fragmente ceramice romane.
35.Plopşoru (comuna Plopşoru)
35.1. Ceplea
În satul Ceplea a fost descoperit material arheologic ce aparţine culturii Verbicioara IV. El se compune dintr-un văscior cu două torţi supraînălţate din pastă cărămizie bine aleasă de impurităţi, cu buza tăiată drept şi torţiîe rotunde. Un alt vas (restaurat) este din pastă compactă de culoare cenuşie, având ca ornamente sub buză triunghiuri mici incizate, iar pe pântec cercuri concentrice haşurate.
36.Polovragi
36.1.Muntele Padeş
Au fost identificate două fortificaţii geto-dacice, care datează din secolele ll-l Î.Hr., o aşezare de tip DAVA, cu două niveluri de locuire în care se adăpostea la nevoie populaţia aşezării şi alături o ACROPOLĂ (Cetăţuia) care era locul de reşedinţă al căpeteniei.
Dintre piesele descoperite, pe lângă ceramică, urme, în mod deosebit un dublu basorelief executat pe o plăcuţă dreptunghiulară de bronz (101x66 mm); reprezentând pe una din feţe un călăreţ, care poate fi socotit ca fiind o căpetenie geto-dacă.
La poalele Muntelui Padeş, a fost descoperită şi o aşezare geto-dacică, nefortificată, din aceeaşi epocă cu cetatea.în aşezare a fost descoperit cu mulţi ani în urmă, un tezaur de monede din argint de tip "Janus", secolul II Î.Hr.
37.Poiana - Rovinari (oraşul Rovinari)
37.1.Loc neprecizat
Cu ocazia unor arături, la Poiana, în anul 1948, au fost descoperite mai multe monede romane şi 28 piese de podoabă din argint, dacice: două coliere, 2 brăţări, 2 cercei, 12 ineie, 8 catarame de centură, 1 pandantiv şi o plăcuţă de formă dreptunghiulară.
A mai fost descoperit şi un mormânt princiar dacic, incinerat. Dintre obiectele de metal au reţinut atenţia armura din zale şi coiful.
38.Poiana - Seciuri
38.1.Seciuri
La răsărit de valea numită "Grindul Muierii" se zice că a fost "o tabără tătărască".
38.2.Dealul Şoimu
Puţin mai la răsărit de "Dealul Şoimu", a fost o strajă veche şi o cetăţuie,Dealul Şoimu face parte din Dealul Muierii. Aici au fost descoperite arme şi monede diferite. Se pare că unele din acestea erau dacice.
39. Roşia de Amaradia
39.1.Uşile lui Traian (Porţile lui Traian)
Drumul dacic ce leagă Sucidava de Sarmizegetusa, vine din Rm.Vâlcea, intră pe teritoriul comunei Roşia de Amaradia şi taie în două "Dealul Mare", făcând un defileu de circa 30 m înălţime şi 50 m lungime.
39.2.Loc neprecizat
Pe interiorul comunei Roşia de Amaradia au fost descoperite mai,multe piese monetare de diferite tipuri, aparţinând cronologc secolelor III-II,Î.Hr.
39.3.Loc neprecizat
Pe raza comunei au fost descoperite întâmplător fragmente ceramice din prima şi a doua vârstă a fierului.
40.Runcu (comuna Runcu)
40.1.Dobriţa
Pe teritoriul satului, cu ani în urmă, s-au descoperit întâmplător coase şi seceri dacice, asemănătoare cu cele descoperite la Runcu. Lungimea totală a coaselor, descoperite în cele două localităţi, variază de ia 102 cu până la 122 cm, iar lungimea tubului de înmănuşare este de circa 18 cm şi are un diametru maxim de 4,2 până la 4,4 cm.
Cronologic, coasele descoperite pe teritoriul comunei Runcu, considerăm că aparţin sec. I e.n..
Ca format sunt asemănătoare cu ceie descoperite la Runcu.
40.2.Morminţi
Cercetările arheologice întreprinse la Runcu au demonstrate continuitatea de locuire începând cu epoca neolitică (în punctul "Morminţi") şi continuând cu perioada geto-dacă (coase cu peduncul).
Cercetările arheologice de epocă medievală au constat în dezvelirea a 5 morminte creştine în punctul "La captare" (secolul XIV). în apropierea acestora, spre sud-vest, s-au descoperit zidurile unei construcţii din secolele XV-XVI, care se pun în legătură cu Dăbăceşti, atestat documentar în a doua jumătate a secolului XIV. Au fost identificate ziduri de piatră.
S-a descoperit ceramica vălurită reprezentând forme de castroane şi străchini,mărgele de sticlă, obiecte din fier, specifice secolelor XIV-XV.
40.3.Loc neprecizat
La Runcu, pe Valea Sohodolului, într-o peşteră din apropiere, s-au găsit 7 coase dacice lucrate din fier. Acestea au lama uşor arcuită, se continuă cu o buclă şi se termină cu un mâner de fontă conică, în care sefixează coada de lemn.
40.4.Loc neprecizat
Pe Valea Sohodolului, pe înălţimile munţilor din partea de miază-noapte, s-au găsit "bucăţi de argint ...cu scriptura veche şi cu chip de rege ieşit cam mult afară".
40.5.Loc neprecizat
La Runcu, lângă Cheile Sohodolului, s-au găsit fragmente de ceramică aparţinând epocii Latene, secolul III-II î.e.n..
40.6.Valea Mare
Spre N-V de Runcu, la o distanţă de 4-5 m nord e satul Valea-Mare, pe înălţimea "Cracul Răduţelei" au fost scoase la iveală urme neolitice, îndeosebi fragmente ceramice: vase de diverse dimensiuni, decorate cu şenţuleţe incizate, reliefuri organice făcute din însuşi peretele vasului.
Locuitorii aşezării de la Valea Mare folosesc focul pentru arderea ceramicii.
41.Săcelu (comuna Săcelu)
41.1.Jidovii
Urmele romane de la Săcelu sunt cunoscute încă de la sfârşitul secolului trecut. La sud de sat, în punctul "Jidovii" sunt semnalate de Gr. Tocilescu urme de ziduri, ţigle, fragmente ceramice. Aceiaşi menţiona lângă râul Blahniţa, ruine pe o suprafaţă de 20x20 m (un hypocaust cu tuburi de argilă) presupunând că în acest punct se aflau thermele. P. Polonic semnala, în acelaşi loc,urme arheologice pe o mare suprafaţă de teren,sarcofage de piatră, pietre sculptate, figurine de lut, o statuie de piatră,săgeţi, zăbale, etc. Au mai fost descoperite întâmplător, două monede de la Traian şi Antonius Pius. Tocilescu presupunea şi existenţa unui castru în punctul "Jidovii".
Pornind de ia aceste date, Muzeul judeţean Gorj, în colaborare cu Institutul de Arheologie Bucureşti a efectuat în perioada 1976-1983 cercetări sistematice la Săcelu.
În 1976, au început săpăturile în apropierea podului de peste râul Blahniţa, în punctul "Turiţa", unde, se presupunea existenţa thermelor. Cu acest prilej s-au descoperit, la 0,15 m adâncime, resturile fundaţiei din piatră de râu a unei clădiri, fragmente ceramice provenind de la oale şi amfore, precum şi un opaiţ de lut lucrat cu mâna. De asemenea, au apărut şi câteva monede. Dintre acestea una din bronz era din vremea împăratului Commodus emisă în cinstea soţiei sale Crispina, iar patru de argint au fost atribuite lui Faustina, Septimius Severus, lulia Mammea şi Severus Alexander. Săpăturile ulterioare au dat la iveală un bogat material ceramic,fragmente de cărămizi, de terra sigilatta (imitaţie), o monedă de bronz, un fragment de vultur de bronz (se păstrează doar ghearele pe o bază) probabil un vârf de stindard roman şi în 1980 au fost descoperite thermele romane.
De asemenea, s-a identificat, între căminul cultural şi staţiunea de maşini din Hăieşti, necropola romană. învăţătorul Dănescu ne-a informat că din această zonă provine un coronament de monument funerar descoperit în anii 1930-1932, cunoscut în literatura de specialitate ca fiind descoperit la Maghereşti. Un sondaj efectuat Sa locul indicat - punctul "Grui" - a dus la descoperirea unei stele funerare din gresie, cu inscripţie, a numeroase cărămizi, din care unele de formă triunghiulară. Acestea proveneau de la un sarcofag jefuit în antichitate.
Sondajul din 1977 în punctul "Jidovii'’, în locul unde Tocilescu presupunea existenţa castrul ui, a dus ia descoperirea unei aşezări din epoca bronzului (Glina, III).
Un rezultat de seamă al investigaţiilor din anii 1976-1983 l-a reprezentat înlăturarea unei erori privind existenţa a două aşezări romane: una la Săcelu şi alta la Maghereşti. În realitate, este vorba de o singură aşezare.
Confuzia a pornit din faptul că satul Maghereşti era împărţit între comunele Săcelu şi Maghereşti, zona necropolei cădea în raza comunei Maghereşti, cea a thermelor şi castrului în comuna Săcelu (la data când aceste descoperiri intrau în circuitul de specialitate). Astfel, au apărut în literatura de specialitate două localităţi diferite cu vestigii de epocă romană.
Acum, toate trei satele fac parte din comuna Săcelu.
De la Săcelu se cunoaşte şi un altar cu inscripţie dedicat zeilor medicinei Esculap şi Hygia. Altarul a apărut pe malul stâng al Blahniţei aproximativ în dreptul bazinelor de azi. Dedicaţia către zeii medicinei a fost legată de existenţa la Săcelu, în zilele noastre, a unor băi antireumatice.
Distanţa dintre băile actuale şi aşezarea antică este însă de trei km; nu avem nici o dovadă directă că romanii au cunoscut efectele curative ale băilor de la Săcelu.
În periecheza efectuată în august 1980 în zonă, în punctul "Pieşa"s-au descoperit la suprafaţa solului vestigii de epocă romană.
41.2.Loc neprecizat
Pe raza comunei Săcelu, în perioada dintre cele două războaie mondiale, a fost descoperit un tezaur monetar dacic, compus din 27 piese,din care 16 de tip Adâncata - Mănăstirea şi 11 piese de tip Răduleşti -Hunedoara.
41.3.Maghereşti
În chestionarul lui Odobescu, pentru satul Maghereşti, se găseşte menţionat; "... în unele locuri s-au descoperit monede cu chip de om (Decebal sau alţi regi daci)".
Întrebaţi bătrânii din sat, cu ocazia unei investigaţii făcute de noi, ni s-a răspuns că ei
nu-şi amintesc despre descoperirea unor astfel de monede.
42. Schela (comuna Schela)
42.1.Haraboru
Pe platoul numit de localnici "Haraboru" - situat între satele Schela şi Arsuri, A. Ştefulescu scria în 1904: "şi azi se găsesc mai multe pietre înfipte în pământ şi orânduite la egală distanţă între ele, formând un dreptunghi regulat, care la rândul său închide un şir de 3 rotocoale concentrice de piatră de aceeaşi mărime ca cele din dreptunghiul exterior şi tot la aceeaşi adâncime înfipte în pământ. Sub acestea se găseşte un strat subţire de cenuşă amestecată cu resturi de oale".
Într-o lucrare mai recentă se precizează că pe acest platou s-au găsit fragmente ceramice corespunzătoare epocii Latene, secolele III-II Î.Hr.
42.2.Poiana lui Mihai
Pe raza localităţii Schela, deasupra "Poienii lui Mihai", către Pasul Buliga, se văd urme de exploatare a fierului din vremea dacilor.
43.Scoarţa (comuna Scoarţa)
43.1.Pişteştii din Vale
În martie 1915, locuitorul l.D. Stejăroiu a descoperit pe locul "Copăcioasa" un vas de lut cu 1440 denari romani imperiali.
44.Slivileşti (comuna Slivileşti)
44.1."La Cetate"
În partea de sud-vest a satului Şiacu, nu departe de Cula din Şiacu,pe un platou de deal apărat natural pe trei laturi, numit "La Cetate", a fost identificată o aşezare dacică.
44.2. Şiacu - Bungeţeanu
Staţiunea arheologică a fost identificată de Pamfil Polonic, care a menţionat în punctul Bungeţeanu, fragmente de ceramică.
Săpăturile din vara 1980, au dat la iveală urmele parţiale a două locuinţe de suprafaţă eneolitice, slab conservate datorită situării stratului arheologic la o adâncime mică de suprafaţa solului actual.
Astfel, arheologii au analizat mici suprafeţe de chirpic ars şi de fragmente ceramice. Chirpicul, de culoare roşu-cărămiziu, cu urme de păioase şi impresiuni de nuiele şi lemne groase, argumentează că avem de a face cu pereţii locuinţelor şi a padinei locuinţei.
Fragmentele ceramice recuperate, ornamentate prin tehnica inciziei sub forma unor linii subţiri, provin de la castroane, străchini, oale, ceşti specifice culturii Coţofeni.
În aceeaşi aşezare s-au descoperit fusaiole de mărimi şi forme diverse, mărgele din pământ ars, un fragment de la un vas de piatră de origine atică.
44.3.Strâmtu
În acest sat s-au descoperit 98 monede romane de argint. Emisiunile monetare se încadrează între domniile lui Septimus Severus şi Trebonius Gallus.
Şura (comuna Şura)
45.1.Loc neprecizat
Localitate situată în partea de vest a judeţului, a atras atenţia specialiştilor prin cioburile care, prin formă şi decor, aparţin culturii Vinca.
Suprafaţa acestor cioburi era lustruită cu multă grijă iar decorul realizat prin incizie. Evident că descoperirea reprezintă un indiciu sigur cu privire ia existenţa unei aşezări propriu-zise, o aşezare a unei comunităţi sau chiar grup de comunităţi pătrunse de-a lungul Dunării prin Porţile de Fier şi care ajunge în vestul judeţului Gorj.
46.Sohodol (comuna Runcu)
Centrul satului Sohodol este tăiat de drumul dacic ce vine de la Ponoare (C. Bumbeşti-Piţic) şi traversează, aici, şoseaua judeţeană nr. 662 Pologravi - Novaci, la km 44.
Drumul dacic trece la circa 2 km de Peştera Muierilor de la Baia de Fier şi de cetatea dacică de la Polovragi..
47.Stejari
47.1.Piscoiu
În partea de sud a satului se aflau, în pământ, resturile unei bolţi zidite "din piatră ... care avea întinderea (lăţimea) de 5 m şi înălţimea de 3m". Această boltă se numea "Horbuga tătărască”.
48.Stoina
48.1.Păişani - Dealul Cetăţii •
Cetatea de la Păişani, face parte din categoria celor de pământ, apărate natural pe trei laturi şi fortificate, acolo unde a fost cazul, cu şanţuri, palisade şi valuri. Ea este aşezată pe platoul dealului numit de localnici "Via lui Negriei" sau "Dealul Cetăţii".
Târgu-Jiu (oraşul Târgu-Jiu)
49.1.Iezureni
În mica aşezare romană de la Iezureni s-a descoperit o piatră funerară pusă unui decurion ai coloniei Drobeta, Septimus, prin grija celor trei fii ai săi: Septimus, Gladi(us) şi Peregrinus.
49.2.Slobozia
C.Bolliac şi Gr.Tocilescu vorbesc de urme romane şi de un tezaur. Dintr-un tezaur de 3000 de piese, azi împrăştiat, Tocilescu a adus la MNA, monede emise de Septimius Severus, Sever Alexander, lulia Mamaia, Gordial al III-lea, Filip Arabul şi Octacilia Severa1 (sec. al III-lea).
49.3.Ştiubeiul lui loniciou
La punctul "Ştiubeiul lui Ionicioiu", în cartierul Olarilor, din zona de sud-est a oraşului, au fost efectuate săpături arheologice în 1966, de către Muzeul din Târgu-Jiu, unde s-au descoperit urmele unei aşezări rurale romane: temeliile unei clădiri pavată cu plăci de teracotă cruciforme, material ceramic de secolul al III-lea.
La sud-est de gara Târgu-Jiu (aproximativ 900 m), pe râul Amaradia s-a descoperit o aşezare civilă romană, monede de la Severus Alexander, Gallienus. S-au mai descoperit cărămizi, vase, tuburi de argilă şi fragmente de amforă.
50.Tismana (comuna Tismana)
50.1.Topeşti
În 1913 s-au găsit olane groase de la un apeduct roman. Sătenii au mai depistat obiecte de metal şi monede romane. Urmele ne înfăţişează o aşezare rurală romană pe marginea de nord a platoului „Cetăţuia”.
51.Turburea (comuna Turburea)
51.1.Spahii
În platoul "Câmpul Spahiului", aflat în apropierea Şcolii elementare au fost descoperite vestigii geto-dacice, cu ocazia unor îmbunătăţiri funciare efectuate în 1974. Cu ocazia cercetărilor P. Gherghe a descoperit 33 locuinţe tip bordei, 22 gropi pentru păstrarea proviziilor, 16 gropi menajere şi 29 de morminte de incineraţie, plane, cu inventar bogat, mai ales arme.
Prin ineditul lor, datele de la Spahii au contribuit la mai buna cunoaştere a istoriei geto-dacilor. Aşezarea şi necropola au fost datate din secolele III-II Î.Hr.
52.Urdari (comuna Urdari)
52.1.Cariera de cărbune
În cariera de cărbune, în urma unei escavaţii s-au descoperit două vase întregi cu puternice urme de arsură secundară: unul este de formă bitronconică şi altui vas-borcan (vasele se află în colecţia muzeală a şcolii).
Sătenii afirmă că în apropierea vaselor, la o adâncime de 40-45 cm s-au descoperit oase calcinate şi fragmente de cărbune. Se consideră că avem de-a face cu morminte de incineraţie care cronologic aparţin Hallstattului târziu.
53.Ursaţi (comuna Ursaţi)
53.1.Loc neprecizat
În acest sat Tocilescu aminteşte de urme romane. în campania arheologică de la Poiata din 1980 - situată la circa 1,5 km de Ursaţi - în structura unui zid medieval s-au găsit ţigle, cărămizi şi olane romane, aduseprobabil de ia o ursati. Tot ia Poiata se află aduse şi două cărămizi romane cu inscripţia CIVC.
54.Vârţ (oraş Rovinari)
În punctele "Cioaca cu bani" şi "Ciocul lui Meilă" au fost identificate urme materiale aparţinând culturii Coţofeni. Cercetate de P. Gherghe în 1976 şi respectiv 1977, în cele două puncte au fost descoperite locuinţe de tip bordei, cu o formă circulară până la 3-4 m în diametru. Din totalul de cinci locuinţe identificate în trei s-au găsit fragmente de vatră sau chiar o vatră întreagă, de formă circulară, până la 1,40 m diametru.
Locuinţele păstrează fragmente ceramice, multe grupate în jurul vetrei de foc. Aceasta se caracterizează prin varietatea ornamentală şi calitatea pastei, bine frământată, compactă şi bine arsă.
Pereţii vaselor sunt subţiri şi cu suprafeţe netede iar ca degresant s-a folosit nisipul mărunt. Ornamentaţia foloseşte tehnica inciziei sub forma unor linii subţiri, a unor şănţuleţe late şi uşor adâncite sau sub forma unor striuri superficiale. Ornamentele în relief, cum ar fi "boabele de linte" şi grupul de două benzi aplicate vertical pe peretele vasului, sunt întâlnite mai rar.
Varietatea decorului, bogăţia formelor, cantitatea mare de fragmente ceramice, dovedesc utilizarea pe timp îndelungat a acestei aşezări. Se pare că aceasta a fost distrusă în urma unui incendiu, fapt dovedit de prezenţa unor mari cantităţi de cenuşă şi cărbuni în amestec cu cioburi. După materialul arheologic descoperirile de la Vârţ se încadrează culturii Coţofeni, alături de cele realizate la Bâlta, Runcu, Topeşti-Tismana, Schela-Gornăcelu, Şiacu, Aninoasa, Turburea, Petreşti-Bărbăteşti, Săuleşti,Văgiuleşti ş.a.
Sursa: PDF fragment - REPERTORIUL DESCOPERIRILOR ARHEOLOGICE DIN JUDEŢUL GORJ
de MUSTĂŢEA DOINA
8.1."La Cochinţu"
Începând cu via lui Gheorghe’Cochinţu, puţin mai spre răsărit, dealul se numeşte "Dealul Cetăţii" şl prin apropierea lui trecea "Drumul jidovesc",
Aici s-au găsit monede republicane, unele din ele datate 134 Î.Hr.
8.2."Sub Coasta Mare"
În livada de pruni a fostului CA.P., lângă casa lui Victor Gheban, au fost descoperite trei monede republicane, azi dispărute.
8.3. Loc neprecizat s-au descoperit întâmplător patru topoare, trei securi cu tortiţe, o secure fără tortiţă precum şi partea superioară a unei securi fără tortiţe.
Ele se găseau în colecţia Istrati-Capşa.
8.4. Socu
În anul 1973 s-a descoperit întâmplător, într-o mică alunecare de teren un tezaur compus din circa 5-6 tetradrahme emise de Insula Thasos.
Albeni (comuna Albeni)
1.1.Curtea lui Popovici Dumitru
Cu ocazia unor săpături făcute pentru turnarea unei fundaţii de casă, locuitorul Popovici Dumitru a descoperit la adâncimea de 0,80 m, în curtea casei sale, 2 mărgele dacice, confecţionate din pastă de sticlă, formă rotundă, ornamentate fiecare cu câte nouă "ochiuri" de culoare albă şi albastră. Diametrul: circa 2 cm.
Piesele au fost văzute, în anul 1977, în colecţia Şcolii generale din comună.
Alimpeşti (comuna Alimpeşti)
2.1.Loc neprecizat
S-a cercetat o necropolă cu mai mulţi tumuli unde s-au descoperit fragmente ceramice (de ia vase de tip borcan şi străchini cu buza trasă spre interior), vârfuri de lance şi zăbale în stare fragmentară.
Această necropolă prezintă multe analogii cu cea de la Ferigile.
2.2.Dealul Măgura
Pe dealul numit de localnici "Măgura" şi care are o înălţime de aproximativ 180 m, în noiembrie 1968, profesorul Munteanu Damian a recuperat în urma unor lucrări de terasare a dealului, bucăţi de chirpic cu urme de nuiele şi numeroase fragmente ceramice, care aparţin secolelor III-II Î.Hr. După inventarul descoperit putem deduce că brăzdarul de plug distrusese de fapt o locuinţă de tip semibordei.
3. Arcani (comuna Arcani)
3.1. Loc neprecizat
Aici a fost descoperit întâmplător, cu ani în urmă, un tezaur compus din circa 5-6 monede dacice, care cronologic aparţineau secolelor III-II î.e.n.
3.2. La şcoală
Cu mulţi ani în urmă, pe dreapta râului Jaleş, la circa 450 m nord-vest de Şcoala generală, au fost intensificate resturile unor ziduri vechi precum şi "morminţii dacilor", cum îi zic locuitorii satului, locului unde s-au descoperit oase umane şi care este în imediata apropiere a zidăriei identificate.
3.3. Loc neprecizat
În comuna Arcani, C. Bolliac menţionează "urme de castru din care se mai văd turnuri pătrate şi drum roman aşternut cu pietre". Din castru a provenit un capitel sculptat din piatră păstrat la şcoala din Câmpofeni. Urme de cărămizi şi ţigle romane semnala luliu Moisil. în locui denumit de localnici "Jelesele", în iulie 1979 s-au depistat cuie romane şi ceramică.
4. Aninoasa (comuna Aninoasa)
4.1 Cornişani -
Cu mulţi ani în urmă aici a fost descoperit un tezaur de monede dacice ce număra peste 100 bucăţi, Ele aveau forma scyphată (convex-concavă) ca în generai toate monedele dacice.Pe Av,, aveau capul lui Zeus mult stilizat, în profil spre dreapta, iar pe Rv., "calul cu bot de raţă", aceasta constituind o particularitate a monedelor descoperite aici. Cronologic aparţineau secolelor lll-ll Î.Hr. şi sunt azi cunoscute sub numele de monede de tipul Aninoasa Dobreşti.
5. Baia de Fier (comuna Baia de Fier)
5.1. La mină
În munţii învecinaţi Cătălinului, în Peştera lui Decebal, se văd urme de exploatare a fierului, care datează din epoca dacică.
5.2. Peştera Muierilor
În frumoasele chei ale râului Galbenul, au fost descoperite mai multe peşteri. Dintre acestea cea mai interesantă din punct de vedere turistic, speologic şi arheologic rămâne Peştera Muierilor.
Aici au fost descoperite bogate urme de locuire care încep cu paleoliticul mijlociu şi merg până la epoca feudală în Peştera Muierilor au fost realizate primele cercetări încă din 1897.
în 1929, Plopşor a cercetat din nou Peştera Muierilor. -S-au găsit obiecte lucrate din silex şi obsidiană. Forma şi tehnica acestora se aseamănă cu cele ale obiectelor musteriene descoperite la Ohaba - Ponor (jud. Hunedoara). Au mai fost descoperite oase de ursus spaeleus, mai multe burine şi gratoare.
Cercetările efectuate au dovedit să Peştera a fost locuită încă din primele momente ale apariţiei umanităţii. Tot aici au fost identificate picturi rupestre ca manifestări ale vieţii spirituale preistorice.
5.3. Peştera Pârcălabului
Aflată în apropierea Peşterii Muierilor, a constituit un interes deosebit pentru cercetători ca C.S. Nicolăescu-Plopşor, I. Moisil, D. Berciu. Explorările au scos la iveală fragmente ceramice (atribuite eneoliticului). Asemănarea cu inventarul de tip Sălcuţa IV identificat la Peştera Muierilor, demonstrează evoluţia societăţii umane în spaţiul gorjan.
Pe stâncile de aici şi ale altor grote din regiune au fost descoperite desene rupestre, manifestări ale vieţii spirituale intense din epoca neolitică.
Bălăneşti (comuna Bălăneşti)
6.1. Loc neprecizat
Pe raza satului Glodeni s-au descoperit monede dacice şi o masă rotundă de lut, cu picioare.
6.2.Glodeni
În acest sat, Al. Ştefulescu a văzut urme de castru şi a găsit fragmente de tigulae cu scriere cursivă. în aceeaşi zonă, în satul Ohaba, învăţătorul I. Păsătoiu a descoperit statueta zeiţei Minerva, care se află în muzeul din Tg.-Jiu. Este o statuetă din bronz, după model elinistic în punctul Glămeie, la 2 km N/E de satul Glodeni, în urma unei periecheze din iulie 1979, au fost descoperite fragmente ceramice provinciale romane.
6.3.Lazuri
Lângă poligon, în punctul numit "Lazuri" sau "Peste Lazuri", se văd resturile unor locuinţe, care, din lipsă de material ceramic, sau alte elemente de datare, ipotetic, pot fi atribuite civilizaţiei dacice.
6.4.Petroasa (Pietroasa)
După ce treci podul Amaradiei lângă comuna Bălăneşti, se găsesc "bordeiele dacilor".
7.Băleşti (comuna Băieşti)
7.1.Loc neprecizat
În 1930 s-au găsit un tezaur cu 350 monede de argint de la Vespasianus la Gordianus al lli-lea şi se păstrează la IAB. Ultima piesă este din anul 244. Colonelul Marin Istrate, în 1911, a găsit mai multe catarame şi cuie de fier.
7.2.Corneşti
S-a descoperit întâmplător un mormânt de incineraţie celtic. Pe lângă armele ce erau de factură celtică s-au găsit două fragmente de umbo de fier de la un scut (diametrul piesei pare a fi de 0,114 m) şi un cuţit dacic, (sica) îndoit ritual, cu vârful rupt (lungimea actuală 0,28 m). Mânerul are trei găuri pentru fixarea plăselelor.
Cronologic, inventarul mormântului a fost atribuit secolelor II-I Î.Hr.
8.Bărbăteşti (comuna Bărbăteşti)
8.1."La Cochinţu"
Începând cu via lui Gheorghe Cochinţu, puţin mai spre răsărit, dealul se numeşte "Dealul Cetăţii" şi prin apropierea lui trecea "Drumul jidovesc".
Aici s-au găsit monede republicane, unele din ele datate 134 Î.Hr.
Monedele au fost văzute de P. Gherghe, în anul 1975, în colecţia învăţătorului ion Cumpănaşu, domiciliat în comuna Bărbăteşti. Decedat.
8.2."Sub Coasta Mare"
În livada de pruni a fostului CA.P., lângă casa lui Victor Gheban, au fost descoperite trei monede republicane. Azi dispărute.
Informaţie primită de la învăţătorul Ion Cumpănaşu, 1975.
8.3.Loc neprecizat
S-au descoperit întâmplător patru topoare, trei securi cu tortiţe, o secure fără tortiţă precum şi partea superioară a unei securi fără tortiţe. Ele se găseau în colecţia Istrati-Capşa.
8.4.Socu
În anul 1973 s-a descoperit întâmplător, într-o mică alunecare de teren un tezaur compus din circa 5-6 tetradrahme emise de Insula Thasos.
O monedă, din acest tezaur, a fost recuperată de prof. Suditu Petroniu, din comuna Bărbăteşti, satul Socu, care a avut amabilitatea să o ofere spre studiu dlui P. Gherghe. în anul 1980 aceasta a fost achiziţionată, pentru M.J.G. din Târgu-Jiu. Pe Av. avea capul zeului Dionysos încununat în foi iederă şi cu flori, iar pe Rv. pe Heracles, stând în picioare, rezemat în măciucă. O legendă greacă înconjoară pe trei părţi figura eroului.
8.5. Loc neprecizat
La graniţa dintre satele Socu şi Bărbăteşti "se afla un fel de cetate veche făcută de pământ. Interiorul ei cam de 100 m.l., adică patrată. Dealul are formă ţuguiată şi o înălţime de circa 160 m, iar circumferinţa lui la poale este de 200 m".
9.Bâltenii (oraşul Bâlteni)
9.1.Loc neprecizat
Au fost descoperite întâmplător fragmente de ceramică cenuşie, zgrunţuroasă, de la farfurii, castroane, capace de oale. Acestea aparţin secolului V d.Hr. şi demonstrează continuitatea daco-romană.
9.2.Cocoreni
La sediul fostului C.A.P., cu ocazia săpării unui bordei de gheaţă, la adâncimea de 1,50 m au fost găsite fragmente ceramice, care proveneau de la vase de factură dacică.
Material văzut :de P. Gherghe, în 1978, la Şcoala Generală Cocoreni.
9.3. Loc neprecizat
Pe partea stângă a râului Jiu, se pare că a fost un drum dacic care pleca de la Sarmizegetusa, cobora pe malul drept al Jiului, până la lezureni, unde traversa pe partea stângă şi ajungea până la Castranova (Dolj).
10.Bârseşti (comuna Bârseşti)
10.1.Polata
Localitatea este situată pe malul stâng al râului Şuşiţa, la 4 km nord-vest de Tg.-Jiu.
Ruinele medievale aflate în punctul "Câmpul lui Pătru" din localitatea Poiata
sunt amintite la sfârşitul secolului trecut de Grigore Tocilescu, luliu Moisil şi Alex. Ştefulescu.
Aceste considerente, ca şi urmele de zidărie sesizate la suprafaţa solului cu ocazia periechezei din primăvara anului 1980, au determinat deschiderea şantierului arheologic de la Poiata. Săpăturile au fost continuate în anii 1981-1985 şi 1987 şi au presupus studii pe trei sectoare.
În sectorul unu a fost dezvelită fundaţia de piatră a unei locuinţe cu beci de plan dreptunghiular notat "A". Fundaţia este realizată din piatră de râu, de dimensiuni mijlocii (40-50 cm), legată cu mortar de culoare alb-gălbuie, având în compoziţie nisip cu granulaţie mare şi var. Şanţul de fundaţie săpat perfect vertical a fost apoi căptuşit cu bolnavii temeliei.
Zidurile pivniţei, având o grosime de 0,80 m, s-au păstrat pe o înălţime ce
variază între 2,30 m şi 2,60 m. Dispuse la distanţe egale una de alta, respectiv 3,50 m, au fost găsite, o râşniţă de mână cu diametrul de 1,07 m şi un fragment de piatră de moară cu raza de 0,48 m. Aceste elemente, fixate în solul viu, pe axa longitudinală a încăperii, foloseau probabil în construcţie, la susţinerea unor stâlpi de lemn sau zidărie, pentru planşeul orizontal.
Cu ocazia dezvelirii zidurilor de NV, NE şi SE a apărut un pavaj din pietre de râu, amenajat în firul zidurilor de NE şi SE şi păstrat pe o lăţime de 2 m.
În secţiunea IV trasată pe zidul NV, pe o lungime de 8 m de zid, între adâncimile de 0,36 şi 0,80 m apărut un strat masiv de moloz constând din cărămizi romane şi feudale, mortar, bolovani, cuie provenite de la dezafectarea locuinţei. S-a constatat folosirea ţiglelor, a olanelor şi a fragmentelor de "tegulae mammatae", materiale aduse, probabil, de la o constructie romană din vecinătate.
În aceeaşi secţiune s-a aflat un dinar de argint din anul 1569, emisiunea pentru Ungaria de la Maximilian al II-lea. Moneda fiind găsită în stratul de moloz, constituie un indiciu că funcţionarea construcţiei se plasează în a doua jumătate a secolului al XVI-lea.
Cercetările de suprafaţă ca şi sondajele din anii 1980 şi 1981 au stabilit existenţa la Poiata a cel puţin încă patru construcţii cu temelie din piatră de râu, legată cu mortar.
În sectorul doi la 50 m de zidul sud-estic al locuinţei feudale "A" a fost cercetată o nouă construcţie "B" distrusă în mare parte de lucrările agricole. Au fost dezvelite două ziduri.
În sectorul trei, la 275 m sud-vest de locuinţa "A" au fost reperate urmele unei alte construcţii de zid, constituind şi limita în această direcţie a zonei construite.
Orientat nord-sud, a fost descoperit zidul "L", format din bolovani de dimensiuni mijlocii, legaţi cu mortar. Zidul, cu o lăţime medie de 0,80 m, a fost sesizat pe o lungime de 7 m, fiind distrus spre N cu ocazia unor lucrări pentru nivelarea solului. La capătul sudic a fost reperat un colţ al acestui zid, orientat spre est. Materialul recoltat, aparţinând în cea mai mare parte locuinţei feudale "A", se caracterizează prin diversitate şi bogăţia ceramicii uzuale şi decorative, fragmentară şi neîntregibilă.
Ceramica uzuală este lucrată la roată din pastă omogenă, arsă oxidant sau semioxidant.
Au fost identificate mai multe tipuri de buze aparţinând oalelor-borcan, fragmente de vase de provizii sau de pahare cu picior inelar. Oalele-borcan sunt decorate cu incizii orizontale aplicate izolat sau în registru pe umerii vaselor, mai rar pe buze. Ceramica decorativă,destul de numeroasă şi diversă ca motive ornamentale, provine de la prăbuşirea unei sobe de la parterul construcţiei. Se remarcă cahlele cu corp tronconic şi gura pătrată, cele cu motive decorative vegetale, geometrice sau figurative, reprezentând două personaje despărţite de o cruce.Smalţul se prezintă cu diverse nuanţe de verde brun şi galben. Au mai fost găsite şi obiecte de metal: un fragment de cheie, unul de zăbală, o limbă de curea,două catarame, două aplice pentru uşă, diverse lame metalice, mai multe piroane şi cuie.
Materialul ceramic aparţine tipologic secolelor XV şi XVI, cu unele analogii în ceramica descoperită Ia Coconi (Călăraşi) şi Vodiţa (Mehedinţi).
Elementele oferite de şantierul de la Poiata pun în evidenţă unele construcţii de ziduri cu pivniţe, precum şi a materialelor ceramice, mai ales a celor decorative, dovedind existenţa unor curţi feudale, în care confortul şi soliditatea unor locuinţe de piatră se împletesc cu gustul pentru decoraţia interioară. Cercetările de la Poiata au reliefat rolul politic şi cultural pe care îl are această localitate în istoria medievală gorjană.
11.Becherii
11.1.Loc neprecizat
La circa 2 km de satul Becheni, în direcţia Alimpeşti, au fost identificate resturile unui drum dacic care traversează drumul judeţean nr.678 A, Alimpeşti - Tg. Logreşti, la km 2.
Drumul vine de la Sucidava, urcă pe Valea Oltului, continuă pe Dealul Muierii, traversează şi intersectează diferite sate până ajunge la Sarmizegetusa.
12.Bengeşti
12.1.Loc neprecizat
La adâncimea de 1 m, au fost găsite, întâmplător, mai multe fragmente ceramice aparţinând civilizaţiei dacice. Informator: Gugu Gh., prof. istorie, Bengeşti, 1977.
13.Borăscu (comuna Borăscu)
13.1.Menţii din Dos
În acest sat, pe valea Cioclovinei, se află ruine de zidării, fragmente ceramice şi pietre cioplite ce aparţin epocii romane.
13.2."Valea Popii"
La Şcoala Generală din Borăscu se găsesc fragmente ceramice, descoperite întâmplător, în punctul numit de localnici "Valea Popii". Ele provin de la mai multe vase care aparţin civilizaţiei dacice.
14.Boroşteni (comuna Boroşteni)
14.1.Peştera Cioarei
Primele materiale certe-de pe cuprinsul jud. Gorj -aparţinând neoliticului timpuriu sunt cele descoperite cu prilejul săpăturilor efectuate de C.S. Nicolăescu-Plopşor şi Corneliu N. Mateescu în Peştera Cioarei din N-V judeţului.
În suprafaţa sondată în 1954, la adâncimea cuprinsă între 0,20-0,40 m, s-au descoperit mai multe fragmente ceramice din epoca neolitică. O parte din ele proveneau din vase modelate cu mâna executate din pastă amestecată cu multă pleavă. în raportul publicat sunt menţionate câteva fragmente dintr-un picior de vas caracteristic culturii Starcevo - Criş.
14.2.Biserica Dacilor
Pe drumul judeţean Tg.-Jiu - Filiaşi, pe raza satului Broşteni, în dreptul căminului cultural şi fostului sediu C.A.P., se face o vale ia stânga, care duce spre "Biserica Dacilor" sau cum i se mai spune "La Cetate". De aici se pot aduna fragmente ceramice de epocă Latenă,unele existente chiar la suprafaţa solului.
15.Bumbeşti - Jiu (oraşul Bumbeşti - Jiu)
15.1.Gară
Pe harta descoperirilor arheologice de epocă romană din jud. Gorj,localitatea Bumbeşti-Jiu se detaşează ca una din cele mai importante;complexul de fortificaţii romane de aici cuprinde castrul de pământ de la Pleşa (Porceni) - pe malul drept al Jiului, castrul de pământ de la Vârtop şi castrul cu zid de piatră de lângă sora de la Bumbeşti-Jiu.Gruparea celor 3 castre în această zonă avea scopul de a apăra şi asigura defileul Jiului şi de a supraveghea populaţia dacică supusă.Cercetările arheologice au fost începute în 1897 de Br. Tocilescu Şi Pamfil Polonic, apoi continuate, în 1937, de C.S. Nicolăescu-Plopşor şi în 1955 de Gr. Florescu. Din 1968 acestea au fost efectuate sistematic de echipa de cercetători a Muzeului Judeţean.
Castrul de la Bumbeşti a fost construit în anul 201 d.Hr. pe locul vechiului castru de pământ. Actualmente este distrus de apele Jiului mai mult de jumătate. Se mai păstrează doar latura de est în întregime şi 3/4 din cea de sud. La colţurile rotunde ale castrului se găseşte câte un turn de formă trapezoidală, în interior cu ziduri groase de 0,80 m şi câte o cameră. Porţile păstrate sunt flancate de două turnuri mult alungite.În ruinele pretoriului, aflat la o distanţă de 50 m faţă de poarta sudică, Gr. Tocilescu a găsit multe piese de bronz, resturi de statui, vase de metal.
În ruinele pretoriului, aflat la o distanţă de 50 m faţă de poarta sudică, Gr. Tocilescu a găsit multe piese de bronz, resturi de statui, vase de metal şi o inscripţie dedicată împăratului Caracalla. S-au mai dezvelit în castru şi două clădiri cu câte trei camere.
Aşezarea civilă dezvoltată în jurul castrului păstrează numeroase temelii de locuinţe, ateliere de fierărie, cuptoare de ars ceramica etc. Unele clădiri aveau instalaţii de băi şi hypocaustum.Castrul a fost ridicat de Cohors l-a "Cypria" şi de un detaşament din Legiunea a V-a Macedonica, ale căror ştampile se află pe cărămizi.După 201, în castru staţiona Cohors I Aurelia Brittonun Millitaria Antonimiona. Aceasta întăreşte cu zid de piatră valul castrului deteriorat.
La 50 m sud de castru a fost descoperită o întreagă instalaţie termală.
Prezenţa în apropierea castrului, atât a thermelor dar mai ales a numeroaselor
locuinţe, impune cuprinderea fortificaţiei în ansamblul civic roman şi atestă Importanţa pe care aceasta a avut-o în epocă. Fenomenul de continuitate daco-romană este atestat pe lângă alte materiale arheologice şi de opaiţul creştin. Acesta are corpul rotund, discul lung şi este decorat în centru cu două cercuri concentricebine reprezentate şi cu o cruce în relief.
15.2."La cetate"
Cu ocazia săpăturilor arheologice efectuate în dreptul km 82, al şoselei Naţionale Târgu-Jiu - Petroşani, pe malul stâng al Jiului unde se găseşte un castru de piatră şi o aşezare civilă romană, au fost scoase la iveală, cu ocazia cercetărilor arheologice, pe lângă numeroase materiale arheologice de epocă romană (ceramică, cărămizi, monede, temelii de locuinţe, therme, atelier de fierărie, cuptor de olar etc.) şi fragmente ceramice de epocă dacică. Aceste materiale au fost găsite într-un nivel de cultură anterior celui roman, dovedind că, înainte de sosirea romanilor, acolo a fost o aşezare dacică.
15.3. Curtişoara
În dreptul satului Curtişoara, pe malul stâng al Jiului se presupune că ar fi fost, în antichitate un sat."Locuitorii primitivi ai acestui cătun... se zice că ar fi fost daci...".
15.4. Pleşa (Porceni)
Pe malul drept al Jiului la 1000 m nord-vest de castrul de la Vârtop,se află castrul de la Pleşa. Edificat din pământ, avea dimensiunile 236x156 m, val de 10 m şi înălţimea de 2-2,5 m.Primele cercetări le-a făcut P. Polonic apoi, în 1979,specialiştii
Muzeului Judeţean şi ai Institutului de Arheologie. La fel ca în alte situaţii,fortificaţia şi-a aflat locul chiar pe o veche aşezare geto-dacică. Chirpiciul cu nuiele şi fragmentele ceramice specifice sunt concludente. Acestea sunt prezente şi în exteriorul castrul ui şi provin de la vase-borcan, străchini,castroane.
Acest castru, din punct de vedere strategic, avea menirea să apere drumul ce urca pe pârâul Porcului până la pasul Vâlcan iar de aici mai departe, prin depresiunea Petroşani, spre Sarmizegetusa Regia. Acolo, la Jigorul Mare, Vârful lui Pătru şi pe Comărnicel au fost identificate alte castre de pământ menite a strânge ca într-un cleşte dinspre răsărit şi sud capitala provinciei.
15.5. Vârtop
Pe şoseaua Târgu-Jiu - Petroşani, în dreptul km 83, în apropiere de celelalte două castre din perimetrul comunei Bumbeşti-Jiu, se află fortificaţia de la Vârtop. Cercetat de E. Bujor din 1956, castrul se mai păstrează doar parţial: laturile de vest, nord şi sud câteva porţiuni, latura de est şi o parte infimă din centru.
Alăturide resturi de mortar, ceramică şi ziduri din piatră, au fost descoperite şi două monede de bronz oxidate (găsite în porţiunea nordică) şi încă una din acelaşi metal de la Faustina Senior (105-141) (lângă zidul din partea de vest). Cele trei monede oferă informaţii cu privire la perioada de activitate a castrului care avea menirea să asigure controlul în defileul Jiului.
16.Bumbeşti-PIţic (comuna Bumbeşti-Piţic)
16.1.Ponoare
De pe "Dealul Muierii" drumul dacic continuă până în satul Ponoarele, apoi prin pădurea din marginea de nord a satului, traversează drumul naţional nr. 67 Râmnicu-Vâlcea - Tg.-Jiu la km 130.
17.Căpreni
17.1.Piscul cetăţii (Dealul cetăţii)
Pe Dealul numit de localnici "Piscul Cetăţii" aflat în partea de nord-vest a comunei, cu mulţi ani în urmă, oamenii au identificat urmele unei cetăţi dacice cu val de pământ şi ziduri de cărămidă. Lângă cetate se găseşte un loc de refugiu şi trei izvoare cu apă potabilă.
17.2. La Cornet
În 1939 a fost descoperit întâmplător, lângă târg, sau puţin mai înainte de biserică, pe partea dreaptă, un tezaur monetar compus din 128 denari republicani. El a fost republicat în 1940 de O. Iliescu care consideră că îngroparea sa s-a făcut după anul 581 e.n. Cele mai multe monezi datează din anii 268-75 î.e.n. Printre cele 123 bucăţi a fost identificată şi o drahmă de tip Dyrahium.
Între timp, din acest tezaur, au mai fost recuperate 20 de monede.
Printre acestea a fost identificată încă o monedă emisă de oraşul Dyrrhachium. Deci, tezaurul însumează acum 148 monede dintre care două au fost emise, aşa cum am spus, de oraşul Dyrrhachium.
17.3.La târg
De la Şcoala generală Căpreni, puţin mai spre apus, aproape de locul unde s-a descoperit tezaurul monetar roman, s-a găsit un bordei dacic. Actualmente nu se mai observă nimic.
17.4.Loc neprecizat
Pe teritoriul comunei cu mulţi ani în urmă, a fost descoperit un depozit de coase dacice.
17.5.Dealul Băceştilor
La 5-6 km de cetatea din Căpreni, pe Dealul Băceştilor s-a găsit întâmplător o bucată dintr-o vatră de foc cu gardină.
17.6. Cornet
În satul Cornet s-a descoperit în 1938, un tezaur compus din 61 de denari republicani. Monedele datează din perioada 240-75 î.Hr.în punctul "Padina Tătarului", cu ocazia periechezei din 1978, s-a descoperit multă ceramică romană. Acest punct se află la 1 km nord-vest de Şcoala generală a satului, pe o terasă a unui râu.
18.Cătunele (comuna Cătunele)
18.1.Pârâu Chivădarul
În satul Valea Perilor, pe tăpşanul format de vărsarea pârâului Chivădarul, în râul Motru, cu ocazia săpăturilor sistematice efectuate în aşezarea romană şi castru, s-a constatat că acestea erau amplasate pe oaşezare dacică, nefortificată.
18.2.Valea Perilor
În această localitate au fost executate lucrări începând din 1973. Castrul de pământ se află lângă şoseaua naţională dintre oraşele Motru şi Baia de Aramă, având la sud-est pârâul Chivădarul iar la sud-vest albia râului Motru. Este de formă dreptunghiulară, având colţurile rotunjite. Are o lungime de 156 m şi lăţimea de 114 m.
Investigaţiile realizate în partea de răsărit a incintei au relevat că aceasta este sub forma unui val de pământ argilos, la suprafaţă de culoare galbenă, puternic compact.
De la aproximativ 0,25 m adâncime au fost scoase Ia iveală fragmente ceramice
romane roşii, realizate dintr-o pastă fină, bine arsă. Alături de aceasta, a fost descoperită o ceramică de culoare brun-gălbuie,lucrată cu mâna, având în compoziţie nisipul ca degresant, iar în exterior barbotină.
Tot aici au putut fi studiate "via regularis" (ca un pavaj din pietre de râu de mărime mijlocie), şanţul de apărare.
În afara incintei s-au descoperit fragmente de tuburi de încălzire,tuburi de aducţiune a apei şi bucăţi de mortar. Sunt, evident, urmele thermelor soldaţilor, alimentate cu apă din pâraiele vecine şi înconjurate de trotuar de piatră.
În apropiere de "porta pretoria", au fost scoase ia iveală fragmente de "terra sigillata" (de bună calitate şi de culoare roşu-aprins) decorate cu motivul brăduţului, o practică specific geto-dacă. Aspectul ilustrează convieţuirea şi influenţa reciprocă a celor două civilizaţii. În mod distinct,alături de ceramica romană, în perimetrul şi imediata vecinătate a castrului, apare ceramica dacică. Aceasta este de culoare cenuşiu-vânătă, lucrată din pastă fină, decorată prin reţele de linii lustruite.
Ceramica romană cuprinde recipiente de dimensiuni mari cu pereţii groşi şi marginea evazată. S-au mai descoperit tuburi de lut ce duceau la"hypocaustum", obiecte diverse de metal (chei de fier,balamale, vârfuri de lănci, covoare, piroane), monede (sec. III).
Drumul ce lega castrul de oraşul Drobeta ocolea dealul lui Bojărăscu, ajungea până la castrul de la Pinoasa (astăzi dispărut ca urmare a exploatărilor carbonifere). Scopul ridicării castrului de la Cătunele era acela de a supraveghea regiunea muntoasă şi deluroasă de pe valea Motrului, locuită de o numeroasă populaţie geto-dacică. Se apreciază că a fost ridicat în prima jumătate a sec. II d.Hr. peste o aşezare dacică, mult mai veche (aşa cum reiese din vestigiile geto-dacice, îndeosebi ceramice, descoperite în acel spaţiu). Reiese că băştinaşii n-au fost alungaţi ci au convieţuit alături de soldaţi şi colonişti.
Ridicat în perioada fierbinte, a războaielor de cucerire a dacilor, castrul este unul dintre cele mai mari edificate în Dacia, având capacitatea de a adăposti numeroase trupe. După 106, poza a fost asigurată de o garnizoană de la care s-a păstrat un "signum militarae" în formă de mână din bronz ce purta "Victoria" pe vârful degetelor.întinsă pe o suprafaţă de peste 20 ha. aşezarea civilă păstrează construcţii de locuinţe, multă ceramică dacă de culoare cenuşie, fragmente ceramice de epocă romană.
Se pare că în timpul lui Aurelianus, în noul context politic ivit, castrul încetează a mai fi locuit.
19.Câlnic (comuna Câlnic)
19.1.Loc neprecizat
Pe malul stâng al râului Tismana cu mulţi ani în urmă se vedeau urmele unui drum de piatră care trecea prin Stejerei, Pinoasa şi ducea la Cerneţi (Mehedinţi). Actualmente nu se mai observă.
19.2.Pinoasa
Castrul descoperit la Pinoasa, în apropierea Termocentralei Rogojelu, este menţionat în literatura de specialitate ca aparţinând fie localitătii Pinoasa, fie localităţilor Rovinari sau Vârţ. Primele cercetări au fost făcute de C.S. Nicolăescu-Plopşor şi D. Tudor.
Aflat la 500 m nord-vest de Termocentrală, pe malul stâng al râului Tismana, aproape de confluenţa cu Jaleşul, castrul avea rolul de a menţine ordinea în zona deluroasă a Gorjului, unde se afla o intensă populaţie geto-dacică recent supusă. Totodată se crea posibilitatea de a se controla drumul roman Drobeta-Puţinei-Cătunele-Pinoasa-Bumbeşti-Jiu spre Sarmizegetusa.
20.Cloşani (comuna Cloşani)
20.1Cloşani
În literatura de specialitate mai veche este semnalată (fără amănunte) descoperirea din această parte de nord-vest a judeţului a unor materiale ce aparţin, cu probabilitate, culturii Sălcuţa.
21.Crasna (comuna Crasna)
21.1.Loc neprecizat
Pe raza satului Buzeşti, cu ani în urmă, s-a descoperit un tezaur monetar compus din trei piese, din vremea lui Filip al II-lea. Actualmente dispărute.
22.Creţeşti
22.1.Curteana
În punctul numit "Geminele", la baza unui promontoriu unde curgea apa unui pârâiaş, au fost descoperite obiecte neolitice care constau în topoare de piatră de tip calapod şi securi din piatră.
23.Dănciuleşti (comuna Dănciuleşti)
23.1.Hălăngeşti
Drumul dacic ce lega Sucidava de Sarmizegetusa trece şi pe lângă satele Hălăngeşti,
Rădineşti şi Obârşia de pe raza comunei Dănciuleşti. Dealul pe care este identificat drumul este cunoscut, ‘în partea locului, sub numele de "Dealul Muierii".
24.Dăneşti (comuna Dăneşti)
24.1.Dăneşti
În 1988 s-a descoperit un tezaur roman alcătuit din aproximativ 200 monede. Se păstrează la Muzeul Judeţean din Tg.-Jiu.
25.Drăguţeşti (comuna Drăguţeşti)
25.1.Drăguţeşti
În 1972 s-a descoperit întâmplător un depozit de seceri şi topoare. Acesta are o semnificaţie aparte, fiind singurul de acest gen din epoca bronzului descoperit în Oltenia. Topoarele prezintă câteva caracteristici: corp alungit, tăiş drept iar de la bordura îngroşată a găurii de înmănuşare porneşte o tortiţă mică, deasupra căreia este vizibil unul din cioturile de turnare. Al doilea ciot de turnare se află ia partea superioară a bordurii, în regiunea opusă torţii. în secţiune, gaura de înmănuşare este ovală. Feţele laterale sunt ornamentate printr-un trapez reliefat având limita superioară la nivelul bază al tortiţei. Pentru turnarea celor trei topoare de tip "celt", au fost utilizate două tipare bivalve.
Alături de topoare au fost descoperite şi patru seceri cu mânerul în formă de
cârlig.
Au spinarea lamei uşor arcuită şi muchia îngroşată. Pe lame, în lungul lor de la un capăt la altul s-au realizat prin ciocăni re caneluri paralele, a căror margini mari ridicate văluresc suprafaţa pieselor, asemenea unor false nervuri. Tăişurile au fost ascuţite prin batere, având urme clare de utilizare.
Cele trei topoare de bronz de tip "celt" aparţin tipologic aşa numitei variante răsăritene a topoarelor de bronz a "celtului" de tip transilvănean, a cărei evoluţie începe în perioada Reinecke B2 D. Forma "celturilor" de la Drăguţeşti dar mai ales tipul de ornament reprezintă caracteristicile unei subvariante a grupei C3. Particularităţile subvariantei Drăguţeşti se deosebesc de tipul C3 prin faptul că ornamentul trapezoidal înlocuieşte arca.
Ipoteza existenţei în zona gorjană a Olteniei a unei noi variante a "celtului" de tip transilvănean, realizarea unui atelier metalurgic local este susţinută de descoperire mai veche făcută la Logreşti-Moşteni, Gorj - a unui depozit compus din trei tipare
pentru turnat topoare "celt’’, având forme mai apropiate faţă de topoarele de la Drăguţeşti.
Secerile de la Drăguţeşti reprezintă o subvariantă a secerilor cu mânerele în formă de cârlig. Piese asemănătoare au fost identificate la Drajna de Jos (PH), Moşna (VS), Băleni (GL).
Majoritatea secerilor cu mânerul în formă de cârlig aparţinând subvariantei Drăguţeşti au în general două nervuri pe lamă. Doar în două cazuri - Drajna şi Drăguţeşti - numărul acestora este mai mare. Toate aceste descoperiri aparţin fazei finale a epocii bronzului.
Din punct de vedere etno-cultural datarea depozitului, indică drept realizatori pe purtătorii culturii Verbicioara în ultima ei fază de evoluţie.
26.Fărcăşeşti (comuna Fărcăşeşti)
26.1.Loc neprecizat
"Pe raza satului se află o silişte locuită din vechime ... de când cu dacii ... Tot pe această silişte se mai văd şi urmele unui drum.
26.2.Rogojelu
S-a descoperit întâmplător cu mulţi ani în urmă, o monedă de tip Filip II, atribuită secolelor III-II î.Hr.
27.Gura Plaiului (comuna Gura Plaiului)
În defileul Jiului, între pâraiele Porcul şi Vâjoaica la locul numit "Piatra Tăiată", Al. Ştefulescu semnala urma romane, iar Gr. Tocilescu, o inscripţie pe stâncă unde s-au mai distins literele R...Q.
28.Icneşti (comuna loneşti)
28.1.La Bordeie (Peri) în Valea Mare
Cu ocazia unor lucrări agricole, pe teritoriul comunei au fost descoperite pe lângă alte materiale de interes arheologic şi, fragmente ceramice care după postă şi decor au putut fi atribuite, culturilor Coţofeni,Glina III şi civilizaţiei dacice.
29. Jupâneşti (comuna Jupâneşti)
29.1.Pârâu Boia
La răsărit de Boia se află un loc numit "Silişte"... Aici se găsesc "hârburi din vase de lut".
29.2.Vierşani
Pe locul lui Sârbu Constantin din satul Vierşani s-au realizat săpături ce au scos la iveală un bordei, mai multe locuinţe de suprafaţă cu un bogat inventar (unelte din piatră şi ceramică specifică culturii Verbicioara IV). A mai fost descoperit un topor de bronz, tip celt, cu gaura de înmănuşare ovală, având o bordură în relief de la care porneşte o tortiţă. Pe suprafeţele laterale sunt schiţate în partea superioară câte două triunghiuri.
29.3.Piscul Cerului
În stânga Gilortului, pe raza satului Vierşani II, în spatele bisericii din sat este un deal care se numeşte "Piscul Cerului" şi care este apărat natural pe trei laturi şi oferă o bună vizibilitate pe Valea Gilortului.
Dealul prezintă, şi la ora actuală, urme de te rasa re artificială. De pe platou, cât şi de pe terasele acestuia, s-au cules în anul 1978 de către P.Gherghe fragmente ceramice tipice pentru epoca dacică.
30.Leleşti (comuna Leleşti)
31.1. Valea Hula
Pe această vale se crede că au locuit dacii şi că pe aici trecea şi un drum dacic ce ajungea la Sarmizegetusa. Actualmente, loc neidentificat.
31.2.Măru
În punctul "Dealul Muierilor", ce are la E râul Olteţ, la V - valea Amaradiei şi în nord valea Gilortului, a fost menţionată pentru prima dată de prof. Teohari Antonescu (1896) o cetate traco-dacică. Ulterior, luliu Moisil şi D. Berciu vor analiza şi sonda obiectivul.
De formă circulară, cu diametrul de aproximativ 80 m, construcţia se află pe un mic platou. Ea se prezintă cu un val înalt de 1 m şi lat de 20 m, având o formă circulară, cu diametrul nord-sud de cca 40 m. Sistemul defensiv se compunea dintr-un "zid" de lemn, piatră (pe alocuri înlocuite cu blocuri masive de lut bine ars) şi lut bătătorit. în exterior şi interior exista un parament de blocuri de piatră şi câteva blocuri de rocă cristalină adusă din vale.
Blocurile erau depuse în 1-2 rânduri, în funcţie de dimensiunile lor, formând un parament până la 40 cm grosime. Imediat în spatele acestor paramente era un "zid" de lemn bârnele erau dispuse atât longitudinal cât şi înfipte vertical.
În secţiunea S2 din partea vestică, la suprafaţa valului s-a găsit o mare cantitate de chirpic şi fragmente de bucăţi de pământ ars, având forme paralelipipedice ca nişte cărămizi de mari dimensiuni, puternic arse. Aici erau doi paramenti din blocurile de gresie care mărgineau un emplacton din lut. Deasupra acestui strat gros era un altul de 30-50 cm de la partea de lut ars şi cenuşă. Cu aproximativ 40-50 cm în spatele paramentului exterior au fost surprinse în lut urmele unor pari groşi de 20 cm, ascuţit la capăt, care erau înfipţi oblic, constituind adevărate propte.
În spatele paramentului interior, pe o lăţime de 1 m exista un fel de "pavaj" făcut din bucăţile sparte foarte mărunt, pus direct pe solul de călcare din momentul construirii acestuia.
Cetatea a avut un caracter de refugiu. Locuinţele au putut fi identificate pe baza pământului mai cenuşiu şi pe baza unor fragmente de chirpic şi a câtorva fragmente ceramice.
Inventarul incintei constă într-un fragment de la o cană cu toarta supraînăiţată (tipic culturiiVerbicioara), un mic vas de tip solniţă, ornament cu caneluri (tip culturii Vârtop); mici fragmente de torţi' supraînălţate şi pântece de vase cu brâu alveolar.
Toate aceste descoperiri aparţin secolelor XIII-XI Î.Hr. (vasul solniţă) şi Xl-VII Î.Hr.
(fragmente de vase).
32. Logreşti (comuna Logreşti) .
32.1.Loc neprecizat
Prin satul Sârbeşti trece spre "Dealul Muierii” şi ajunge în satul Ponoarele (comuna Bumbeşti-Piţic) drumul dacic ce leagă Sucidava de Sarmizegetusa.
33.Padeş (comuna Padeş)
33.1.Călugăreni
În punctul "La morminţi" a fost descoperită o staţiune preistorică în primăvara anului 1980 de către un colectiv de arheologi conduşi de Radu Popa, în cursul săpăturilor au fost identificate următoarele complexe arheologice:
Locuinţa nr, 1 a apărut la 0,28 m şi se adânceşte în solul brun închis, aparţinând tipului de locuinţe bordei. Este orientată aproximativ E-V,are plan rectangular cu colţurile rotunjite. în umplutură s-au găsit fragmente ceramice, pietre şi oase de animale.
Groapa nr. 1 este reprezentată printr-o dungă de arsură prezentată de toate profilele secţiunii. Se găseşte parţial sub profilul de vest al secţiunii.
Umplutura constă din pământ negru, pietriş trecut prin foc, bucăţi de zgură,cărbuni şi fragmente ceramice dintr-o pastă cărămizie, zgrunţuroasă provenită de la un vas-borcan.
Groapa nr, 2 a apărut la -0,32 m. Umplutura constă din pământ negru, bucăţi de chirpic, cărbune, fragmente ceramice tip Vârtop şi Susani.
Ceramica aparţinând nivelului de pietriş se împarte în două categorii din punct de vedere ai tehnicii de lucru şi anume, în categoria lucrată la roata de mână dintr-o pastă zgrunţuroasă, cu mult nisip, acoperită cu un strat fin de lut şi arsă la cărămiziu închis, de culoare neagră în spărtură şi categoria lucrată la roata rapidă dintr-o pastă de bună calitate, amestecată cu nisip fin, arsă foarte bine. Pentru prima categorie forma care s-a putut reconstitui este vasul-borcan cu umerii ridicaţi, cu gâtul scurt, lipsit de decor.
Pentru categoria lucrată la roata rapidă forma reconstituită este oala-borcan cu umerii rotunjiţi şi marcaţi de un prag, cu gâtul relativ scurt şi marginea răsfrântă. Staţiunea arheologică de la Călugăreni cuprinde deci o locuire de tip Giina. Descoperiri de tip Glina au mai fost efectuate în perimetrul judeţului la Bengeşti-Ciocadia, Timişeni şi Rogojelu-mină.
O altă locuire aparţinând culturii Verbicioara a fost demonstrată în descrierea de vase descoperite În complexele de la Călugăreni. Aceleiaşi culturi îi aparţin descoperirile gorjene de la Baia de Fier şi Ceplea-Broşteni.
34.Peştişani (comuna Peştişani)
34.1.Boroşteni
În Peştera Cioarei, la nord-vest de Tg.-Jiu, s-a descoperit o locuire musteriană din paleoliticul târziu cu două nivele de locuire despărţite printr-un strat steril. Primii făuritori ai acestei culturi musteriene au apărut în peşteră la sfârşitul "interglaciarului Boroşteni".
În peştera Cioarei - Boroşteni musterianul nivelului I începe locuirea într-u stadiu glaciar, hominizii continuând apoi să o locuiască după ameliorarea climei. în jumătatea superioară a primului strat musterian climatul înregistrează o ameliorare evidentă, dovadă urmele materiale descoperite. Ultima parte a locuirii se desfăşoară în plin climat al complexului interstadial "Mândru", Sedimentul cel mai vechi de aici aparţine interglaciarului Riss-Wurm.
Mulţi ani, Institutul de Arheologie din Bucureşti în colaborare cu Muzeul judeţean Gorj au realizat cercetări arheologice la Boroşteni., unde s-au descoperit racloare, cuţite pentru jupuit din os, grătio-are, străpungătoare din os, vârfuri de săgeţi din os, răzuitoare şi unelte de silex pe care se observă locul de unde s-au desprins lamele.
Toate datează de acum 42000 de ani Î.Hr. Tot de aici provin patru boluri de piatră în care se află ocru roşu şi castaniu, dovadă a unui anumit ritual. In acelaşi context arheologic au mai fost găsite cranii de ursus spaeleus (două depuse ritual pe o vatră).
În campania din 1986 s-au descoperit două figurine din os care aparţin paleoliticului superior, două cuţite din os şi trei cranii de ursus spaeieus. Datorită importantelor descoperiride la Peştera Cioarei -Boroşteni, acestea au intrat în literatura de specialitate sub denumirea de "interglaciarul Boroşteni" sau cultura Boroşteni. Aceasta deoarece pe această depunere a intergiaciarului a fost identificată o înfloritoare cultură a paleoliticului superior ce este considerată ca fiind una dintre cele mai vechi peşteri carpatice locuite din România.
34.2.Scaunul Turcului
La locul numit "Scaunul Turcului", lângă "Conacul Brăiloaiei", din Boroşteni s-au găsit vestigii romane. De aici s-a scos o figurină de bronz databilă în secolul I-II d.Hr., depusă la M.N.A.
34.3.Brădiceni
Gr, Tocilescu şi P, Polonic menţionează la Brădiceni urme romane -cărămizi şi monede. în 1886 s-a găsit, într-o caldare, un tezaur de monede din argint, dintre care 815 au fost trimise la M.N.A. Emisiunea acestora se extinde de la lulia Domna la Filip Arabul, în aprilie 1980 în urma uneiperiecheze la punctul "Beciuri" din acelaşi sat, s-au recoltat fragmente ceramice romane.
34.4. Frânceşti
În 1935 s-a descoperit un tezaur de denari romani în locul "Seninul’’.
34.5.Gureni
În locul numit "Ciocanul Ursului" s-au descoperit, în urma unei periecheze din aprilie 1980, fragmente ceramice romane.
35.Plopşoru (comuna Plopşoru)
35.1. Ceplea
În satul Ceplea a fost descoperit material arheologic ce aparţine culturii Verbicioara IV. El se compune dintr-un văscior cu două torţi supraînălţate din pastă cărămizie bine aleasă de impurităţi, cu buza tăiată drept şi torţiîe rotunde. Un alt vas (restaurat) este din pastă compactă de culoare cenuşie, având ca ornamente sub buză triunghiuri mici incizate, iar pe pântec cercuri concentrice haşurate.
36.Polovragi
36.1.Muntele Padeş
Au fost identificate două fortificaţii geto-dacice, care datează din secolele ll-l Î.Hr., o aşezare de tip DAVA, cu două niveluri de locuire în care se adăpostea la nevoie populaţia aşezării şi alături o ACROPOLĂ (Cetăţuia) care era locul de reşedinţă al căpeteniei.
Dintre piesele descoperite, pe lângă ceramică, urme, în mod deosebit un dublu basorelief executat pe o plăcuţă dreptunghiulară de bronz (101x66 mm); reprezentând pe una din feţe un călăreţ, care poate fi socotit ca fiind o căpetenie geto-dacă.
La poalele Muntelui Padeş, a fost descoperită şi o aşezare geto-dacică, nefortificată, din aceeaşi epocă cu cetatea.în aşezare a fost descoperit cu mulţi ani în urmă, un tezaur de monede din argint de tip "Janus", secolul II Î.Hr.
37.Poiana - Rovinari (oraşul Rovinari)
37.1.Loc neprecizat
Cu ocazia unor arături, la Poiana, în anul 1948, au fost descoperite mai multe monede romane şi 28 piese de podoabă din argint, dacice: două coliere, 2 brăţări, 2 cercei, 12 ineie, 8 catarame de centură, 1 pandantiv şi o plăcuţă de formă dreptunghiulară.
A mai fost descoperit şi un mormânt princiar dacic, incinerat. Dintre obiectele de metal au reţinut atenţia armura din zale şi coiful.
38.Poiana - Seciuri
38.1.Seciuri
La răsărit de valea numită "Grindul Muierii" se zice că a fost "o tabără tătărască".
38.2.Dealul Şoimu
Puţin mai la răsărit de "Dealul Şoimu", a fost o strajă veche şi o cetăţuie,Dealul Şoimu face parte din Dealul Muierii. Aici au fost descoperite arme şi monede diferite. Se pare că unele din acestea erau dacice.
39. Roşia de Amaradia
39.1.Uşile lui Traian (Porţile lui Traian)
Drumul dacic ce leagă Sucidava de Sarmizegetusa, vine din Rm.Vâlcea, intră pe teritoriul comunei Roşia de Amaradia şi taie în două "Dealul Mare", făcând un defileu de circa 30 m înălţime şi 50 m lungime.
39.2.Loc neprecizat
Pe interiorul comunei Roşia de Amaradia au fost descoperite mai,multe piese monetare de diferite tipuri, aparţinând cronologc secolelor III-II,Î.Hr.
39.3.Loc neprecizat
Pe raza comunei au fost descoperite întâmplător fragmente ceramice din prima şi a doua vârstă a fierului.
40.Runcu (comuna Runcu)
40.1.Dobriţa
Pe teritoriul satului, cu ani în urmă, s-au descoperit întâmplător coase şi seceri dacice, asemănătoare cu cele descoperite la Runcu. Lungimea totală a coaselor, descoperite în cele două localităţi, variază de ia 102 cu până la 122 cm, iar lungimea tubului de înmănuşare este de circa 18 cm şi are un diametru maxim de 4,2 până la 4,4 cm.
Cronologic, coasele descoperite pe teritoriul comunei Runcu, considerăm că aparţin sec. I e.n..
Ca format sunt asemănătoare cu ceie descoperite la Runcu.
40.2.Morminţi
Cercetările arheologice întreprinse la Runcu au demonstrate continuitatea de locuire începând cu epoca neolitică (în punctul "Morminţi") şi continuând cu perioada geto-dacă (coase cu peduncul).
Cercetările arheologice de epocă medievală au constat în dezvelirea a 5 morminte creştine în punctul "La captare" (secolul XIV). în apropierea acestora, spre sud-vest, s-au descoperit zidurile unei construcţii din secolele XV-XVI, care se pun în legătură cu Dăbăceşti, atestat documentar în a doua jumătate a secolului XIV. Au fost identificate ziduri de piatră.
S-a descoperit ceramica vălurită reprezentând forme de castroane şi străchini,mărgele de sticlă, obiecte din fier, specifice secolelor XIV-XV.
40.3.Loc neprecizat
La Runcu, pe Valea Sohodolului, într-o peşteră din apropiere, s-au găsit 7 coase dacice lucrate din fier. Acestea au lama uşor arcuită, se continuă cu o buclă şi se termină cu un mâner de fontă conică, în care sefixează coada de lemn.
40.4.Loc neprecizat
Pe Valea Sohodolului, pe înălţimile munţilor din partea de miază-noapte, s-au găsit "bucăţi de argint ...cu scriptura veche şi cu chip de rege ieşit cam mult afară".
40.5.Loc neprecizat
La Runcu, lângă Cheile Sohodolului, s-au găsit fragmente de ceramică aparţinând epocii Latene, secolul III-II î.e.n..
40.6.Valea Mare
Spre N-V de Runcu, la o distanţă de 4-5 m nord e satul Valea-Mare, pe înălţimea "Cracul Răduţelei" au fost scoase la iveală urme neolitice, îndeosebi fragmente ceramice: vase de diverse dimensiuni, decorate cu şenţuleţe incizate, reliefuri organice făcute din însuşi peretele vasului.
Locuitorii aşezării de la Valea Mare folosesc focul pentru arderea ceramicii.
41.Săcelu (comuna Săcelu)
41.1.Jidovii
Urmele romane de la Săcelu sunt cunoscute încă de la sfârşitul secolului trecut. La sud de sat, în punctul "Jidovii" sunt semnalate de Gr. Tocilescu urme de ziduri, ţigle, fragmente ceramice. Aceiaşi menţiona lângă râul Blahniţa, ruine pe o suprafaţă de 20x20 m (un hypocaust cu tuburi de argilă) presupunând că în acest punct se aflau thermele. P. Polonic semnala, în acelaşi loc,urme arheologice pe o mare suprafaţă de teren,sarcofage de piatră, pietre sculptate, figurine de lut, o statuie de piatră,săgeţi, zăbale, etc. Au mai fost descoperite întâmplător, două monede de la Traian şi Antonius Pius. Tocilescu presupunea şi existenţa unui castru în punctul "Jidovii".
Pornind de ia aceste date, Muzeul judeţean Gorj, în colaborare cu Institutul de Arheologie Bucureşti a efectuat în perioada 1976-1983 cercetări sistematice la Săcelu.
În 1976, au început săpăturile în apropierea podului de peste râul Blahniţa, în punctul "Turiţa", unde, se presupunea existenţa thermelor. Cu acest prilej s-au descoperit, la 0,15 m adâncime, resturile fundaţiei din piatră de râu a unei clădiri, fragmente ceramice provenind de la oale şi amfore, precum şi un opaiţ de lut lucrat cu mâna. De asemenea, au apărut şi câteva monede. Dintre acestea una din bronz era din vremea împăratului Commodus emisă în cinstea soţiei sale Crispina, iar patru de argint au fost atribuite lui Faustina, Septimius Severus, lulia Mammea şi Severus Alexander. Săpăturile ulterioare au dat la iveală un bogat material ceramic,fragmente de cărămizi, de terra sigilatta (imitaţie), o monedă de bronz, un fragment de vultur de bronz (se păstrează doar ghearele pe o bază) probabil un vârf de stindard roman şi în 1980 au fost descoperite thermele romane.
De asemenea, s-a identificat, între căminul cultural şi staţiunea de maşini din Hăieşti, necropola romană. învăţătorul Dănescu ne-a informat că din această zonă provine un coronament de monument funerar descoperit în anii 1930-1932, cunoscut în literatura de specialitate ca fiind descoperit la Maghereşti. Un sondaj efectuat Sa locul indicat - punctul "Grui" - a dus la descoperirea unei stele funerare din gresie, cu inscripţie, a numeroase cărămizi, din care unele de formă triunghiulară. Acestea proveneau de la un sarcofag jefuit în antichitate.
Sondajul din 1977 în punctul "Jidovii'’, în locul unde Tocilescu presupunea existenţa castrul ui, a dus ia descoperirea unei aşezări din epoca bronzului (Glina, III).
Un rezultat de seamă al investigaţiilor din anii 1976-1983 l-a reprezentat înlăturarea unei erori privind existenţa a două aşezări romane: una la Săcelu şi alta la Maghereşti. În realitate, este vorba de o singură aşezare.
Confuzia a pornit din faptul că satul Maghereşti era împărţit între comunele Săcelu şi Maghereşti, zona necropolei cădea în raza comunei Maghereşti, cea a thermelor şi castrului în comuna Săcelu (la data când aceste descoperiri intrau în circuitul de specialitate). Astfel, au apărut în literatura de specialitate două localităţi diferite cu vestigii de epocă romană.
Acum, toate trei satele fac parte din comuna Săcelu.
De la Săcelu se cunoaşte şi un altar cu inscripţie dedicat zeilor medicinei Esculap şi Hygia. Altarul a apărut pe malul stâng al Blahniţei aproximativ în dreptul bazinelor de azi. Dedicaţia către zeii medicinei a fost legată de existenţa la Săcelu, în zilele noastre, a unor băi antireumatice.
Distanţa dintre băile actuale şi aşezarea antică este însă de trei km; nu avem nici o dovadă directă că romanii au cunoscut efectele curative ale băilor de la Săcelu.
În periecheza efectuată în august 1980 în zonă, în punctul "Pieşa"s-au descoperit la suprafaţa solului vestigii de epocă romană.
41.2.Loc neprecizat
Pe raza comunei Săcelu, în perioada dintre cele două războaie mondiale, a fost descoperit un tezaur monetar dacic, compus din 27 piese,din care 16 de tip Adâncata - Mănăstirea şi 11 piese de tip Răduleşti -Hunedoara.
41.3.Maghereşti
În chestionarul lui Odobescu, pentru satul Maghereşti, se găseşte menţionat; "... în unele locuri s-au descoperit monede cu chip de om (Decebal sau alţi regi daci)".
Întrebaţi bătrânii din sat, cu ocazia unei investigaţii făcute de noi, ni s-a răspuns că ei
nu-şi amintesc despre descoperirea unor astfel de monede.
42. Schela (comuna Schela)
42.1.Haraboru
Pe platoul numit de localnici "Haraboru" - situat între satele Schela şi Arsuri, A. Ştefulescu scria în 1904: "şi azi se găsesc mai multe pietre înfipte în pământ şi orânduite la egală distanţă între ele, formând un dreptunghi regulat, care la rândul său închide un şir de 3 rotocoale concentrice de piatră de aceeaşi mărime ca cele din dreptunghiul exterior şi tot la aceeaşi adâncime înfipte în pământ. Sub acestea se găseşte un strat subţire de cenuşă amestecată cu resturi de oale".
Într-o lucrare mai recentă se precizează că pe acest platou s-au găsit fragmente ceramice corespunzătoare epocii Latene, secolele III-II Î.Hr.
42.2.Poiana lui Mihai
Pe raza localităţii Schela, deasupra "Poienii lui Mihai", către Pasul Buliga, se văd urme de exploatare a fierului din vremea dacilor.
43.Scoarţa (comuna Scoarţa)
43.1.Pişteştii din Vale
În martie 1915, locuitorul l.D. Stejăroiu a descoperit pe locul "Copăcioasa" un vas de lut cu 1440 denari romani imperiali.
44.Slivileşti (comuna Slivileşti)
44.1."La Cetate"
În partea de sud-vest a satului Şiacu, nu departe de Cula din Şiacu,pe un platou de deal apărat natural pe trei laturi, numit "La Cetate", a fost identificată o aşezare dacică.
44.2. Şiacu - Bungeţeanu
Staţiunea arheologică a fost identificată de Pamfil Polonic, care a menţionat în punctul Bungeţeanu, fragmente de ceramică.
Săpăturile din vara 1980, au dat la iveală urmele parţiale a două locuinţe de suprafaţă eneolitice, slab conservate datorită situării stratului arheologic la o adâncime mică de suprafaţa solului actual.
Astfel, arheologii au analizat mici suprafeţe de chirpic ars şi de fragmente ceramice. Chirpicul, de culoare roşu-cărămiziu, cu urme de păioase şi impresiuni de nuiele şi lemne groase, argumentează că avem de a face cu pereţii locuinţelor şi a padinei locuinţei.
Fragmentele ceramice recuperate, ornamentate prin tehnica inciziei sub forma unor linii subţiri, provin de la castroane, străchini, oale, ceşti specifice culturii Coţofeni.
În aceeaşi aşezare s-au descoperit fusaiole de mărimi şi forme diverse, mărgele din pământ ars, un fragment de la un vas de piatră de origine atică.
44.3.Strâmtu
În acest sat s-au descoperit 98 monede romane de argint. Emisiunile monetare se încadrează între domniile lui Septimus Severus şi Trebonius Gallus.
Şura (comuna Şura)
45.1.Loc neprecizat
Localitate situată în partea de vest a judeţului, a atras atenţia specialiştilor prin cioburile care, prin formă şi decor, aparţin culturii Vinca.
Suprafaţa acestor cioburi era lustruită cu multă grijă iar decorul realizat prin incizie. Evident că descoperirea reprezintă un indiciu sigur cu privire ia existenţa unei aşezări propriu-zise, o aşezare a unei comunităţi sau chiar grup de comunităţi pătrunse de-a lungul Dunării prin Porţile de Fier şi care ajunge în vestul judeţului Gorj.
46.Sohodol (comuna Runcu)
Centrul satului Sohodol este tăiat de drumul dacic ce vine de la Ponoare (C. Bumbeşti-Piţic) şi traversează, aici, şoseaua judeţeană nr. 662 Pologravi - Novaci, la km 44.
Drumul dacic trece la circa 2 km de Peştera Muierilor de la Baia de Fier şi de cetatea dacică de la Polovragi..
47.Stejari
47.1.Piscoiu
În partea de sud a satului se aflau, în pământ, resturile unei bolţi zidite "din piatră ... care avea întinderea (lăţimea) de 5 m şi înălţimea de 3m". Această boltă se numea "Horbuga tătărască”.
48.Stoina
48.1.Păişani - Dealul Cetăţii •
Cetatea de la Păişani, face parte din categoria celor de pământ, apărate natural pe trei laturi şi fortificate, acolo unde a fost cazul, cu şanţuri, palisade şi valuri. Ea este aşezată pe platoul dealului numit de localnici "Via lui Negriei" sau "Dealul Cetăţii".
Târgu-Jiu (oraşul Târgu-Jiu)
49.1.Iezureni
În mica aşezare romană de la Iezureni s-a descoperit o piatră funerară pusă unui decurion ai coloniei Drobeta, Septimus, prin grija celor trei fii ai săi: Septimus, Gladi(us) şi Peregrinus.
49.2.Slobozia
C.Bolliac şi Gr.Tocilescu vorbesc de urme romane şi de un tezaur. Dintr-un tezaur de 3000 de piese, azi împrăştiat, Tocilescu a adus la MNA, monede emise de Septimius Severus, Sever Alexander, lulia Mamaia, Gordial al III-lea, Filip Arabul şi Octacilia Severa1 (sec. al III-lea).
49.3.Ştiubeiul lui loniciou
La punctul "Ştiubeiul lui Ionicioiu", în cartierul Olarilor, din zona de sud-est a oraşului, au fost efectuate săpături arheologice în 1966, de către Muzeul din Târgu-Jiu, unde s-au descoperit urmele unei aşezări rurale romane: temeliile unei clădiri pavată cu plăci de teracotă cruciforme, material ceramic de secolul al III-lea.
La sud-est de gara Târgu-Jiu (aproximativ 900 m), pe râul Amaradia s-a descoperit o aşezare civilă romană, monede de la Severus Alexander, Gallienus. S-au mai descoperit cărămizi, vase, tuburi de argilă şi fragmente de amforă.
50.Tismana (comuna Tismana)
50.1.Topeşti
În 1913 s-au găsit olane groase de la un apeduct roman. Sătenii au mai depistat obiecte de metal şi monede romane. Urmele ne înfăţişează o aşezare rurală romană pe marginea de nord a platoului „Cetăţuia”.
51.Turburea (comuna Turburea)
51.1.Spahii
În platoul "Câmpul Spahiului", aflat în apropierea Şcolii elementare au fost descoperite vestigii geto-dacice, cu ocazia unor îmbunătăţiri funciare efectuate în 1974. Cu ocazia cercetărilor P. Gherghe a descoperit 33 locuinţe tip bordei, 22 gropi pentru păstrarea proviziilor, 16 gropi menajere şi 29 de morminte de incineraţie, plane, cu inventar bogat, mai ales arme.
Prin ineditul lor, datele de la Spahii au contribuit la mai buna cunoaştere a istoriei geto-dacilor. Aşezarea şi necropola au fost datate din secolele III-II Î.Hr.
52.Urdari (comuna Urdari)
52.1.Cariera de cărbune
În cariera de cărbune, în urma unei escavaţii s-au descoperit două vase întregi cu puternice urme de arsură secundară: unul este de formă bitronconică şi altui vas-borcan (vasele se află în colecţia muzeală a şcolii).
Sătenii afirmă că în apropierea vaselor, la o adâncime de 40-45 cm s-au descoperit oase calcinate şi fragmente de cărbune. Se consideră că avem de-a face cu morminte de incineraţie care cronologic aparţin Hallstattului târziu.
53.Ursaţi (comuna Ursaţi)
53.1.Loc neprecizat
În acest sat Tocilescu aminteşte de urme romane. în campania arheologică de la Poiata din 1980 - situată la circa 1,5 km de Ursaţi - în structura unui zid medieval s-au găsit ţigle, cărămizi şi olane romane, aduseprobabil de ia o ursati. Tot ia Poiata se află aduse şi două cărămizi romane cu inscripţia CIVC.
54.Vârţ (oraş Rovinari)
În punctele "Cioaca cu bani" şi "Ciocul lui Meilă" au fost identificate urme materiale aparţinând culturii Coţofeni. Cercetate de P. Gherghe în 1976 şi respectiv 1977, în cele două puncte au fost descoperite locuinţe de tip bordei, cu o formă circulară până la 3-4 m în diametru. Din totalul de cinci locuinţe identificate în trei s-au găsit fragmente de vatră sau chiar o vatră întreagă, de formă circulară, până la 1,40 m diametru.
Locuinţele păstrează fragmente ceramice, multe grupate în jurul vetrei de foc. Aceasta se caracterizează prin varietatea ornamentală şi calitatea pastei, bine frământată, compactă şi bine arsă.
Pereţii vaselor sunt subţiri şi cu suprafeţe netede iar ca degresant s-a folosit nisipul mărunt. Ornamentaţia foloseşte tehnica inciziei sub forma unor linii subţiri, a unor şănţuleţe late şi uşor adâncite sau sub forma unor striuri superficiale. Ornamentele în relief, cum ar fi "boabele de linte" şi grupul de două benzi aplicate vertical pe peretele vasului, sunt întâlnite mai rar.
Varietatea decorului, bogăţia formelor, cantitatea mare de fragmente ceramice, dovedesc utilizarea pe timp îndelungat a acestei aşezări. Se pare că aceasta a fost distrusă în urma unui incendiu, fapt dovedit de prezenţa unor mari cantităţi de cenuşă şi cărbuni în amestec cu cioburi. După materialul arheologic descoperirile de la Vârţ se încadrează culturii Coţofeni, alături de cele realizate la Bâlta, Runcu, Topeşti-Tismana, Schela-Gornăcelu, Şiacu, Aninoasa, Turburea, Petreşti-Bărbăteşti, Săuleşti,Văgiuleşti ş.a.
Sursa: PDF fragment - REPERTORIUL DESCOPERIRILOR ARHEOLOGICE DIN JUDEŢUL GORJ
de MUSTĂŢEA DOINA