Ion C. Stoica a fost secretarul Comitetului comunal Căpreni al P.C.R., județul Gorj.
„Religia este opium pentru popoare” - Karl Marx
În dreapta imagini după circa 30 de ani de la Revoluție;
Înțelegând să slujească pe Domnul Dumnezeu, după ce înainte de 1989 a slujit marxismul.
Religia e expresia unui mister trăit, or ideologia e ceva construit.
Ion C. Stoica, a fost în perioada anilor ”70 secretarul Comitetului comunal Căpreni al P.C.R., județul Gorj se afla pe lista de medaliați.
Un astfel de individ, în care numai imaginea exterioară rămăsese de om, era sortit să intre în conflict cu foarte mulți locuitori din comuna Căpreni.
Semnificativ este că n-a renunțat la tabloul cu Nicolae Ceaușescu din biroul Sfatului Popular (Primărie) în timpul Revoluției din 1989 decât în clipa în care un cetățean a luat tabloul de pe perete și la spart în capul lui.
Atât rău a făcut cetățenilor din comuna Căpreni, încât și creștinescul "Dumnezeu sa-l ierte" e penibil a fi rostit la moartea acestui comunist, sunând mai degrabă ca o ofensa adusă Divinității.
Cameleoni fiind, au schimbat repede hainele exterioare. Dar fondul sufletesc corupt încă de la începuturile terorii comuniste își împrăștie și în ziua de azi otrava nefastă pentru acest neam.
A murit din cauza infectării cu coronavirus.
Pe „Albanez” l-a răpus un virus răspândit în întreaga lume tot de comuniști – cei chinezi!
Decretul nr. 506/1972 privind conferirea unor ordine şi medalii ale Republicii Socialiste România.
Comuniștii din județul Gorj medaliați
Fragment din Decretul nr. 506/1972 privind conferirea unor ordine şi medalii ale Republicii Socialiste România.
Maria I. Baraitaru, muncitoare la Fabrica de confecţii Tîrgu Jiu.
Elena A. Becherete, lucrătoare la O.C.L. Alimentara Tîrgu Jiu.
Mihai I. Bibu, activist la Consiliul judeţean Gorj al sindicatelor.
Gheorghe Gr. Cordescu, şef de secţie la Cooperativa meşteşugărească "Parîngul" Tîrgu Jiu.
Apostol C. Ciurea, preşedintele C.A.P. Ceplea, judeţul Gorj.
Vasile M. Dobrescu, strungar la Trustul S.M.A. Tîrgu Jiu.
Alexandra Aurora M. Dumitrescu, activistă la Comitetul judeţean Gorj al P.C.R.
Maria Gh. Feţeanu, muncitoare la C.I.L. Tîrgu Jiu.
Victor V. Foca, preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular al comunei Tismana, judeţul Gorj.
Marin P. Guşiţă, inginer la Întreprinderea de industrie locală Tîrgu Cărbuneşti, judeţul Gorj.
Marin M. Istrate, preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular al comunei Slivileşti, judeţul Gorj.
Ion D. Jianu, inginer la Întreprinderea de panificaţie Tîrgu Jiu.
Maria C. Licurici, muncitoare la Fabrica de ţigarete Tîrgu Jiu.
Ion Gh. Maziliu, şef de echipă la Schela Ţicleni, judeţul Gorj.
Ion Gh. Murgu, conducător auto la Întreprinderea judeţeană de construcţii-montaj Gorj.
Mircea I. Pungan, lăcătuş la Combinatul de materiale de construcţii Bîrseşti, judeţul Gorj.
Nicoliţa Gh. Popescu, brigadieră la C.A.P. Bărbăteşti, judeţul Gorj.
Gheorghe V. Păunescu, economist la Comitetul judeţean Gorj al P.C.R.
Iacob T. Popovici, secretarul Comitetului comunal Aninoasa al P.C.R., judeţul Gorj.
Ilarie C. Păsărin, secretarul Comitetului comunal Bîlteni al P.C.R., judeţul Gorj.
Gheorghe V. Petre, secretarul Comitetului comunal Negomir al P.C.R., judeţul Gorj.
Maria M. Simion, activistă la Comitetul municipal Tîrgu Jiu al P.C.R.
Ion C. Stoica, secretarul Comitetului comunal Căpreni al P.C.R., judeţul Gorj.
Constantin C. Sguroiu, preşedintele Comitetului executiv ai Consiliului popular al comunei Scoarţa, judeţul Gorj.
Grigore D. Tiţa, tractorist la I.A.S. Tîrgu Jiu.
Ion I. Tănăsoiu, preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular al comunei Dănciuleşti, judeţul Gorj.
Gheorghe C. Ungureanu, secretarul Comitetului comunal Arcani al P.C.R., judeţul Gorj.
Gheorghe Gh. Udroiu, miner la E.M. Schela, judeţul Gorj.
Margareta C. Voicenco, strungar la Întreprinderea mecanică Sadu, judeţul Gorj.
Constantin C. Vlădoiu, mecanic de turbine la C.T.E. Rovinari, judeţul Gorj.
========================================================
Originea etnică de unde provine porecla...?
========================================================
Macedoneni refugiați în satele de pe Valea Amaradiei
31 martie 2023 - by Vertical
Multe documente aflate în depozitele Arhivelor Statului Dolj din Craiova ne aduc dovezi ale prezenței refugiaților macedoneni în unele comune și sate de pe Valea Amaradiei, în mare parte negustori, brutari, producători agricoli, așezați aici mai ales după 1900.
În perioada 1822/1876, codrii Olteniei erau colindați de către ceata haiducului Velcu, haiduc de origine macedoneană, care trece Dunărea în Oltenia.
În anii 1821/1822, mulți macedoneni se așează în această regiune, cea mai cunoscută familie refugiată aici fiind cea a poetului rondelurilor, Alexandru Macedonscki, a cărui copilărie este legată de frumusețea peisajelor din comuna Melinești.
Imigrări masive în zona Olteniei sunt consemnate, în special, între sfărșitul secolului XIX și secolul XX, cănd un număr de aproximativ 4000 de adulți și 8500 de copii macedoneni se refugiază aici.
Au cerut cetățenie română
La 29 martie 1903, primarul comunei Căpreni, din Plasa Amaradia Ocol, trimite o depeșă Prefectului de Dolj, prin care îl informa cu privire la cererea macedoneanului Dumitru Stoica de a se împămănteni în comună și la renunțarea sa la pașaportul otoman, pentru care era obligat să plătească 600 de lei taxe consulare.
Acesta era creștin ortodox născut în ținutul Teher din Macedonia, aflată sub stăpănirea otomană și a emigrat în România încă din anul 1879, stabilindu–se în orașul Craiova.
În 1882 se mută în comuna Melinești, apoi din 1884 în comuna Căpreni, unde, în 1885, se căsătorește cu o localnică, împreună având 7 copii, o moșie de 25 de pogoane și primind brevetul de brutar de la Camera de Comerț din Craiova, la 25 iunie 1895, Consiliul local acceptându–i șederea sa timp de 10 ani ca și locuitor cu drepturi depline, acesta deschizând o brutărie pe raza localității.
La 2 iulie 1908, este consemnat ca locuitor al comunei Stoina fratele său, Constantin Stoica, cetățean macedonean, supus otoman, de meserie brutar, cu brutarie proprie în comună.
De asemenea, Damian Anghel din Comuna Valea Boului, Plasa Amaradia, născut în Bitolia – Macedonia și stabilit în comună din anul 1887, căsătorit cu o localnică cu care are doi copii, de profesie brutar și Gavril Blagi, căsătorit cu o localnică și stabilit la 1882 în comuna Mierea Birnici, de profesie brutar, solicitau, în septembrie 1900, prefectului de Dolj, cetățenia română.
În aceași situație se aflau și cetățenii Bogoe Stoica și Velian Ispas din comuna Melinești.
Situația refugiaților din Macedonia în Dolj, la 1901
Ca urmare a acestor solicitări, prefectul de Dolj, în anul 1901, solicită primăriilor din județ realizarea unei situații cu privire la refugiații macedoneni.
Astfel, recesământul arată o prezență consistentă a acestora în comunele de pe Valea Amaradiei, Plasa Amaradia Ocol, astfel : Comuna Mierea Birnici – ( 1904 )- Mladen Lazo, Nicola Sfalesti, Stanoica Stoica, Ștefan Iovan, Toma Mihail de profesie dulgheri din Cucova – Macedonia, Dimo Stoica – brutar din Țer; 1915 – Damian Anghel și Gavril Blagi – brutari, Andrei Naumovici – tâmplar, Stoica Nedelcu – cărbunar;
Comuna Slăvuța – ( 1915 ) – Ristea Gârdan de profesie zidar , pașaport nr 929/1915;
Comuna Căpreni –( 1904) – Tale Nechko- cărbunar, Lazăr Traicu, Mitche Ilia, Naum Kote Tudorache – muncitori, Toma Naum – cărbunar; 1915 – Tale Nedelcu – cărbunar, Dumitru Stoica – brutar;
Comuna Melinești –( 1904 )– Stoica Bogoe – brutar, Milan Stoica , Stoica Constantin – brutari, Sofronie Petre – ajutor de brutar Milan Stoica, Stanco Bogoe – brutar, Anastaso Trajan – brutar, Chirea Tarpeca – manufacturier; 1906/1908 – Svetan Apostol, Tudor Apostol – brutari și Ștefan Apostol – muncitor forestier, (probabil frați); 1914/1915 – Milan Stoica, Nicolae Voiscovici și Chirea Alexandru - brutari ,Stoian Serbin, Riste Gardan, Milam Dima;
Comuna Negoiești – 1904-1914 – Constantin Voinea, Mihail Voinea, Nicodim Voinea- brutari, Clime Costea – negustor de bragă și cafegiu.
Plăcintele și telemeaua, de origine macedoneană
Ca fapt divers, macedonenii sunt cei care aduc plăcintele cu brânzeturi în brutăriile de la noi și procesul de realizare a brânzei telemea, procesată și vândută la noi în Brăila sub numele de telemea de Brăila, mai apoi telemea de Dobrogea și de Sibiu.
Prof. Stancu Claudiu
Articol preluat din publicația săptămânală Vertical
31 martie 2023