17 decembrie 2017

Pâna unde am ajuns - Traian Golea

TRAIAN GOLEA
(1917 - 2004)


Născut în Martie 1917 în com. Bachnea, jud. Târgu-Mures. Istoric, gazetar, editor. Refugiat în anul 1949 în Exil împreună cu Ion Golea (frate, martir al rezistentei românesti împotriva ocupatiei comuniste), Traian Golea a continuat în refugiu lupta aprigă începută în tară împotriva regimului marxist, Traian Golea afirmându-se drept un element exceptional prin curajul si capacitatea sa de sacrificiu exemplară.

Unul dintre cei mai mari apărători ai cauzei Transilvaniei românesti, atât de des atacată de elementele sovine maghiare, Traian Golea a reprezentat punctul de reazăm al întregului Exil în chestiunea Transilvaniei, drept o autoritate istorică de necontestat, cu merite ce-i vor fi recunoscute pentru totdeauna.

Caracter specific legionar, a fost întreprinzătorul multor initiative de luptă împotriva regimului de ocupație comunistă din România. Fondatorul colectiei si editurii "OMUL NOU" cu sediul la Salzburg în anul 1950 (transferată apoi la Munchen), al editurii "STUDII ISTORICE ROMÂNESTI" (ROMANIAN HISTORICAL STUDIES) în cadrul cărora au vãzut lumina tiparului sute de titluri de cărți documentare în limba românã si în cele de circulație mondială, Traian Golea a colaborat neobosit la revistele si gazetele legionare din refugiu cu note, studii istorice si articole diverse, demascând viguros atrocitățile autoritãtilor comuniste abătute asupra populatiei românesti lipsitã de orice apărare.

Fost Presedinte al "Partidului National al Reîntregirii" (Filiala America de Nord -a se vedea lucrarea explicativă "Români în afara granițelor tării", Editura "ROMANIAN HISTORICAL STUDIES", 1997), urmărind printr-o activitate susținută lupta de reîntregire a tuturor teritoriilor românesti cu Patria Mumă, România, în pofida declaratiilor si angajamentelor politice actuale ale conducerii din tară si care, au concesionat dreptul liber de exprimare al românilor din teritoriile înstrăinate privind reunirea lor la Vatra Strămoșească; Director al "BULETINULUI DE STUDII ISTORICE ROMÂNEȘTI".

S-a stins din viată în dimineata zilei de Miercuri, 29 Septembrie 2004. 

Pâna unde am ajuns - Traian Golea
Carte format PDF - Faceți click pentru a citi cartea
Toate drepturile rezervate privind drepturile de autor

===============================================================
========================================================================
===============================================================

Format PDF - Faceți click pentru a citi
Traian Golea - Cum se regizează condamnarea unui popor

==================================================
=========================================================
==================================================


Viorel D. Trifa - Memorii


VIOREL (VALERIAN) TRIFA


Episcop, doctor în teologie. S-a născut la Câmpeni, Alba, anul 1914, în familia preotului Iosif Trifa, întemeietorul organizaţiei religioase Oastea Domnului.

Urmează teologia la Chişinău. Doctor în teologie. În anul 1935 este ales preşedinte al Centrului Studenţesc Chişinău.

În 1936 participă la ultimul mare congres al Uniunii Naţionale a Studenţilor Creştini din România (UNSCR). Studiază la Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti. Apreciat ca un om deosebit de inteligent şi cult, de un talent oratoric desăvârşit.

În anul 1937 devine preşedintele Congresului Studenţesc Bucureşti.

În timpul masivelor arestări în rândurile legionarilor ordonate de Carol al II-lea în anul 1938, se refugiază în Germania unde se înscrie la Universitatea din Berlin.

Pe timpul guvernării legionare preia conducerea UNSCR şi a ziarului Libertatea.

După răsturnarea legionarilor de la putere de către Antonescu, ia calea exilului şi se stabileşte în Germania, unde i se oferă un post de profesor universitar, apoi este invitat de un grup de români în SUA. Devine conducătorul legitim al Bisericii Ortodoxe Române din Statele Unite, căreia îi construieşte un sediu magnific lângă Detroit. Pune bazele unei mânăstiri de maici unde se călugăreşte principesa Ileana, sub numele de maica Alexandra.

Este invitat de Richard Nixon în 1960 să binecuvânteze deschiderea lucrărilor congresului american.

I se intentează un proces de către cercurile evreieşti, proces care se soldează cu expulzarea sa din SUA. Ultimul său refugiu este în Portugalia, unde se stinge în anul 1987.



Din lucrările sale:

Călăuza creştinului ortodox, SUA, 1940

Solia: istoria vieţii unei gazete româneşti, SUA, 1961

Romania: The Land, The History, The People, Italia, 1963

Marginal notes on a court case, Portugalia, 1985


Viorel D. Trifa - Memorii
Carte format PDF - Faceți click sau apăsați pe poză pentru a citi cartea
Toate drepturile rezervate privind drepturile de autor 

Viorel D. Trifa - Memorii

1 decembrie 2017

Părintele Arsenie Boca în atenția poliției politice din România

Parintele Arsenie Boca a "beneficiat" de atentia organelor represive inca de la inceputul afirmarii sale in cadrul Bisericii Ortodoxe Romane, fiind urmarit cu tenacitate, dar in cele din urma zadarnic, pe toata durata vietii sale.

https://drive.google.com/file/d/1L694IrMnoRty7qpzEntUBMzl17TcAn3s/view?usp=sharing
Carte format PDF - Faceți click sau apăsați pe poză pentru a citi cartea
Toate drepturile rezervate privind drepturile de autor

Părintele Arsenie Boca împreună cu familia Stăniloae



27 noiembrie 2017

Raza din Catacombă - Preot Liviu Brânzaș

Liviu Brânzaş s-a născut la 16 decembrie 1930, în satul Sâniob, judeţul Bihor, fiind al treilea din cei patru copii (Virgil, Sabina, Liviu şi Cornelia) ai lui Ioan şi Ecaterina Brânzaş.

Primele clase primare le-a urmat la şcoala din Sâniob, până în anul 1940, când în urma Dictatului de la Viena, s-a refugiat cu familia în localitatea Finiş. Aici a continuat şcoala primară.

A urmat cursurile liceului “Samuil Vulcan” din Beiuş, un liceu de tradiţie românească şi creştină.
În data de 15 noiembrie 1951 a fost arestat pentru activitate anticomunistă, după ce fusese ascuns în satele din munţi timp de doi ani.

În urma unui simulacru de proces, a fost condamnat la 25 de ani muncă silnică pentru “uneltire contra ordinei sociale”, aceeaşi condamnare primind şi fratele său Virgil Brânzaş (n. 25 dec.1926; d.:apr.1998). Astfel, au fost în închisoare tatăl, Ioan Brânzaş, şi cei doi fii: Virgil şi Liviu, asemeni altor familii de români, având “vinovăţia” de a fi crezut în Dumnezeu şi de a-şi fi voit iber neamul.

Va suferi, la fel ca fratele său Virgil, timp de 13 ani supliciul închisorilor comuniste: Oradea, Jilava, mina de plumb Cavnic, Gherla şi Aiud. Participă la marea grevă a foamei de la Aiud, în urma căreia sunt trimişi disciplinar la Gherla, în Zarcă.

La Aiud, a avut prilejul de a sta câteva luni, în aceeaşi celulă cu Părintele Dumitru Stăniloae, cu care a păstrat legătura şi după eliberarea din închisoare. Părintele Stăniloae (la fel ca şi ceilalţi preoţi pe care Liviu Brânzaş i-a cunoscut de-a lungul detenţiei) i-a adus imense câştiguri duhovniceşti, călăuzindu-l în duhul ortodoxiei strămoşeşti.

Este eliberat în anul 1964, odată cu toţi deţinuţii politici, dar din Zarca Aiudului.
În anul 1968 este admis pe primul loc la Institutul Teologic de grad universitar din Sibiu, iar după primul an de studii este hirotonit preot, fiind deja căsătorit şi având o fiică.


Este preot-paroh timp de 22 de ani în parohiile: Iacobeni, Tureni şi Suceagu. În acest timp, refuză să se supună interdicţiei de a face catehizarea copiilor, deoarece a considerat componenta creştină a educaţiei, ca pe o latură fundamentală şi definitorie a neamului românesc.

De la primul congres al Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România, devine duhovnic al Congreselor A.F.D.P.R.. Fiind înzestrat cu un verb penetrant şi având talentul de a “pune degetul pe rană”, cuvântările sale rostite cu aceste ocazii au fost declarate “Documente ale Congresului”.

A avut o vie activitate publicistică în ziare şi reviste, în care a pledat consecvent pentru convingerile sale.
A trecut la cele veşnice joi, 3 septembrie 1998, la numai cinci luni după fratele său, Virgil.
În anul 1999 a fost publicată cartea “Martor într-un proces moral” care cuprinde majoritatea articolelor sale publicate în diferite ziare şi reviste, şi o parte din cuvântările rostite la Congresele A.F.D.P.R.


https://drive.google.com/file/d/1c4Q5viOG3u73xn1ixkFq-g_uvBVFAU2x/view?usp=sharing
Toate drepturile rezervate privind drepturile de autor




25 noiembrie 2017

Drumul crucii. Amintiri de pe front și din gulaguri de Aurel State









A scăpat din teribilul Gulag sovietic şi din ghearele lui Stalin, a ieşit în cârje din cele ale lui Gheorghiu-Dej şi a fost torturat şi ucis de securiştii lui Ceauşescu. Aceasta este povestea argeşeanului-erou Aurel State, născut în 1921 în comuna Godeni.

Carte format PDF - Faceți click sau apăsați pe poză pentru a citi cartea

Drumul crucii. Amintiri de pe front și din gulaguri de Aurel State
Carte format PDF
Toate drepturile rezervate privind drepturile de autor

https://drive.google.com/file/d/1rLRRTKUeCbChNAoUCtsq4P76fPRJjCN2/view?usp=sharing




 ================================================================
=========================================================================
================================================================


2 noiembrie 2017

TISMANA de Radu Gyr

 TISMANA

Cine te-a 'nfrunzit cu pana,
alb trifoi de piatră vie?
Creşti pe zare: elegie,
nufăr de opal, Tismana.

Leaturi negre, mănăstire.
În arginturi, sub ştergare,
sfinţi albaştri ca o zare
au frunţi limpezi de potire.

Un zugrav de cer şi stele
- hoţ de flăcări şi ştiubee -
tâlhării din curcubee
aur tânăr şi văpsele.

Şi, cu mână diafană
şi lumini cutremurate,
chipul Maicii-Prea-Curate
l-a furat într'o icoană.

Subţiaţi pe zid, în strai cu
flori de fir şi de zăpadă,
scrişi frumos ca 'ntr'o baladă,
ctitori: Mircea, Radu, Vlaicu.

Pe veninuri şi vâlvoare
Sfântul Gheorghe scânteiază.
Sub Florii şi Bobotează
arde Vinerea-cea-Mare.

La vecernii'n seara lină,
trişti, cu umeri ca oglinda,
trec heruvii mirosind a
busuioc şi a lumină.

Fâlfâind, un serafim
dă de veste prin unghere
c'a venit la priveghere
umbra popii Nicodim...

Şi când freamătă şlodunii,
veacurile ies din gropniţi,
urcă, tainic, în clopotniţi
şi trag clopotele lunii.

Şi'n tăcerile Tismanii,
din morminte, din tăpşane,
cnejii vin şi plâng în strane
peste vinete cazanii...

* apărută în Universul Literar, 2 noiembrie 1940

Toate drepturile rezervate
Poezie preluată de pe Facebook - Fundaţia "Profesor George Manu"







DIVERSE IMAGINI - MĂNĂSTIREA TISMANA
http://bolivia-puma-punku.blogspot.ro/2015/02/manastirea-tismana-diverse-imagini.html

24 septembrie 2017

Domnița Florica fiica lui Mihai Viteazu

Mihai Viteazul și domnița Florica.
 Pictură din 1601














Mihai Viteazul a ctitorit mănăstirea cu hramul Sfântul Nicolae din Bucureşti, cunoscută azi sub numele”Mihai Vodă”, pe locul unui vehi lăcaş de cult. Acestei mănăstiri el i-a dăruit 14 sate, din care 13 fuseseră cumpărate din proprii lui bani. Al paisprezecelea sat a fost dăruit de Doamna Stanca.

 La 21 august 1599 ctitoria este închinată de Mihai mănăstirii Simopetra, de la Muntele Athos. O altă ctitorie a lui Mihai a fost mănăstirea Clococioc (sau Clocociov) de lângă Slatina, judeţul Olt, construită în anul 1594.

În timpul stăpânirii sale în Transilvania a ridicat un lăcaş de cult la Alba Iulia (terminat în anul 1597), o biserică la Ocna Sibiului, una la Luşărdea şi una la marginea cetăţii Făgăraş. A reparat biserica din Şcheii Braşovului şi mănăstirea de la Râmeţ.


20 august 2017

CALENDARUL LIBERTATEA - 1938




„Eu aşa am înţeles datoria vieţii mele. Am iubit pe Hristos şi am mers fericit la moarte pentru El!”



În ziua plecării sale spre Spania, Ion Moţa a lăsat în păstrarea D-lui Profesor Nae Ionescu mai multe scrisori sigilate şi adresate părinţilor, soţiei, copiilor când vor fi mari şi Căpitanului, cu rugămintea de a fi înmânate numai în cazul morţii sale.










































link:

Imagini din timpul procesiunii funerare Ion Moţa şi Vasile Marin