Pâna unde am ajuns - Traian Golea

TRAIAN GOLEA

(1917 - 2004)

Născut în Martie 1917 în com. Bachnea, jud. Târgu-Mures. Istoric, gazetar, editor. Refugiat în anul 1949 în Exil împreună cu Ion Golea (frate, martir al rezistentei românesti împotriva ocupatiei comuniste), Traian Golea a continuat în refugiu lupta aprigă începută în tară împotriva regimului marxist, Traian Golea afirmându-se drept un element exceptional prin curajul si capacitatea sa de sacrificiu exemplară.

Unul dintre cei mai mari apărători ai cauzei Transilvaniei românesti, atât de des atacată de elementele sovine maghiare, Traian Golea a reprezentat punctul de reazăm al întregului Exil în chestiunea Transilvaniei, drept o autoritate istorică de necontestat, cu merite ce-i vor fi recunoscute pentru totdeauna.

Caracter specific legionar, a fost întreprinzătorul multor initiative de luptă împotriva regimului de ocupație comunistă din România. Fondatorul colectiei si editurii "OMUL NOU" cu sediul la Salzburg în anul 1950 (transferată apoi la Munchen), al editurii "STUDII ISTORICE ROMÂNESTI" (ROMANIAN HISTORICAL STUDIES) în cadrul cărora au vãzut lumina tiparului sute de titluri de cărți documentare în limba românã si în cele de circulație mondială, Traian Golea a colaborat neobosit la revistele si gazetele legionare din refugiu cu note, studii istorice si articole diverse, demascând viguros atrocitățile autoritãtilor comuniste abătute asupra populatiei românesti lipsitã de orice apărare.

Fost Presedinte al "Partidului National al Reîntregirii" (Filiala America de Nord -a se vedea lucrarea explicativă "Români în afara granițelor tării", Editura "ROMANIAN HISTORICAL STUDIES", 1997), urmărind printr-o activitate susținută lupta de reîntregire a tuturor teritoriilor românesti cu Patria Mumă, România, în pofida declaratiilor si angajamentelor politice actuale ale conducerii din tară si care, au concesionat dreptul liber de exprimare al românilor din teritoriile înstrăinate privind reunirea lor la Vatra Strămoșească; Director al "BULETINULUI DE STUDII ISTORICE ROMÂNEȘTI".

S-a stins din viată în dimineata zilei de Miercuri, 29 Septembrie 2004. 

Pâna unde am ajuns

Carte format PDF - Faceți click pentru a citi cartea

Toate drepturile rezervate privind drepturile de autor

===============================================================
========================================================================
===============================================================

Format PDF - Faceți click pentru a citi
Traian Golea - Cum se regizează condamnarea unui popor

==================================================

=========================================================

==================================================

Viorel D. Trifa - Memorii

VIOREL (VALERIAN) TRIFA


Episcop, doctor în teologie. S-a născut la Câmpeni, Alba, anul 1914, în familia preotului Iosif Trifa, întemeietorul organizaţiei religioase Oastea Domnului.

Urmează teologia la Chişinău. Doctor în teologie. În anul 1935 este ales preşedinte al Centrului Studenţesc Chişinău.

În 1936 participă la ultimul mare congres al Uniunii Naţionale a Studenţilor Creştini din România (UNSCR). Studiază la Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti. Apreciat ca un om deosebit de inteligent şi cult, de un talent oratoric desăvârşit.

În anul 1937 devine preşedintele Congresului Studenţesc Bucureşti.

În timpul masivelor arestări în rândurile legionarilor ordonate de Carol al II-lea în anul 1938, se refugiază în Germania unde se înscrie la Universitatea din Berlin.

Pe timpul guvernării legionare preia conducerea UNSCR şi a ziarului Libertatea.

După răsturnarea legionarilor de la putere de către Antonescu, ia calea exilului şi se stabileşte în Germania, unde i se oferă un post de profesor universitar, apoi este invitat de un grup de români în SUA. Devine conducătorul legitim al Bisericii Ortodoxe Române din Statele Unite, căreia îi construieşte un sediu magnific lângă Detroit. Pune bazele unei mânăstiri de maici unde se călugăreşte principesa Ileana, sub numele de maica Alexandra.

Este invitat de Richard Nixon în 1960 să binecuvânteze deschiderea lucrărilor congresului american.

I se intentează un proces de către cercurile evreieşti, proces care se soldează cu expulzarea sa din SUA. Ultimul său refugiu este în Portugalia, unde se stinge în anul 1987.



Din lucrările sale:

Călăuza creştinului ortodox, SUA, 1940

Solia: istoria vieţii unei gazete româneşti, SUA, 1961

Romania: The Land, The History, The People, Italia, 1963

Marginal notes on a court case, Portugalia, 1985

Carte format PDF - Faceți click sau apăsați pe poză pentru a citi cartea

Toate drepturile rezervate privind drepturile de autor 

Părintele Arsenie Boca în atenția poliției politice din România

Parintele Arsenie Boca a "beneficiat" de atentia organelor represive inca de la inceputul afirmarii sale in cadrul Bisericii Ortodoxe Romane, fiind urmarit cu tenacitate, dar in cele din urma zadarnic, pe toata durata vietii sale.

Carte format PDF - Faceți click sau apăsați pe poză pentru a citi cartea
Toate drepturile rezervate privind drepturile de autor

Părintele Arsenie Boca împreună cu familia Stăniloae

Raza din Catacombă - Preot Liviu Brânzaș

Liviu Brânzaş s-a născut la 16 decembrie 1930, în satul Sâniob, judeţul Bihor, fiind al treilea din cei patru copii (Virgil, Sabina, Liviu şi Cornelia) ai lui Ioan şi Ecaterina Brânzaş.

Primele clase primare le-a urmat la şcoala din Sâniob, până în anul 1940, când în urma Dictatului de la Viena, s-a refugiat cu familia în localitatea Finiş. Aici a continuat şcoala primară.

A urmat cursurile liceului “Samuil Vulcan” din Beiuş, un liceu de tradiţie românească şi creştină.
În data de 15 noiembrie 1951 a fost arestat pentru activitate anticomunistă, după ce fusese ascuns în satele din munţi timp de doi ani.

În urma unui simulacru de proces, a fost condamnat la 25 de ani muncă silnică pentru “uneltire contra ordinei sociale”, aceeaşi condamnare primind şi fratele său Virgil Brânzaş (n. 25 dec.1926; d.:apr.1998). Astfel, au fost în închisoare tatăl, Ioan Brânzaş, şi cei doi fii: Virgil şi Liviu, asemeni altor familii de români, având “vinovăţia” de a fi crezut în Dumnezeu şi de a-şi fi voit iber neamul.

Va suferi, la fel ca fratele său Virgil, timp de 13 ani supliciul închisorilor comuniste: Oradea, Jilava, mina de plumb Cavnic, Gherla şi Aiud. Participă la marea grevă a foamei de la Aiud, în urma căreia sunt trimişi disciplinar la Gherla, în Zarcă.

La Aiud, a avut prilejul de a sta câteva luni, în aceeaşi celulă cu Părintele Dumitru Stăniloae, cu care a păstrat legătura şi după eliberarea din închisoare. Părintele Stăniloae (la fel ca şi ceilalţi preoţi pe care Liviu Brânzaş i-a cunoscut de-a lungul detenţiei) i-a adus imense câştiguri duhovniceşti, călăuzindu-l în duhul ortodoxiei strămoşeşti.

Este eliberat în anul 1964, odată cu toţi deţinuţii politici, dar din Zarca Aiudului.
În anul 1968 este admis pe primul loc la Institutul Teologic de grad universitar din Sibiu, iar după primul an de studii este hirotonit preot, fiind deja căsătorit şi având o fiică.

Este preot-paroh timp de 22 de ani în parohiile: Iacobeni, Tureni şi Suceagu. În acest timp, refuză să se supună interdicţiei de a face catehizarea copiilor, deoarece a considerat componenta creştină a educaţiei, ca pe o latură fundamentală şi definitorie a neamului românesc.

De la primul congres al Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România, devine duhovnic al Congreselor A.F.D.P.R.. Fiind înzestrat cu un verb penetrant şi având talentul de a “pune degetul pe rană”, cuvântările sale rostite cu aceste ocazii au fost declarate “Documente ale Congresului”.

A avut o vie activitate publicistică în ziare şi reviste, în care a pledat consecvent pentru convingerile sale.
A trecut la cele veşnice joi, 3 septembrie 1998, la numai cinci luni după fratele său, Virgil.
În anul 1999 a fost publicată cartea “Martor într-un proces moral” care cuprinde majoritatea articolelor sale publicate în diferite ziare şi reviste, şi o parte din cuvântările rostite la Congresele A.F.D.P.R.

Carte format PDF - Faceți click sau apăsați pe poză pentru a citi cartea

Toate drepturile rezervate privind drepturile de autor

Drumul crucii. Amintiri de pe front și din gulaguri de Aurel State

Drumul crucii. Amintiri de pe front si din gulaguri, de Aurel State

A scăpat din teribilul Gulag sovietic şi din ghearele lui Stalin, a ieşit în cârje din cele ale lui Gheorghiu-Dej şi a fost torturat şi ucis de securiştii lui Ceauşescu. Aceasta este povestea argeşeanului-erou Aurel State, născut în 1921 în comuna Godeni.

Carte format PDF - Faceți click sau apăsați pe poză pentru a citi cartea

Carte format PDF

Toate drepturile rezervate privind drepturile de autor

 ================================================================

=========================================================================

================================================================

Corabia, 18 noiembrie 2017: Sfințirea Troiței ridicate în memoria Monahului Atanasie Sandu Ștefănescu și a tuturor eroilor și pătimitorilor din Romanați

Sandu Ștefănescu: "La închisoare nu au rezistat decât cei care au crezut şi nici aceia toţi! Cei care au crezut nelimitat! Ad absurdum! Să te vezi condamnat pe nedrept, bătut, înfrigurat, înfometat, denigrat, umilit în toate felurile şi totuşi să crezi… Asta e credinţa nelimitată!"

Corabia... În gând cu Sandu Ștefănescu, pe urmele pașilor lui:

Cimitirul din Corabia unde se află mai multe morminte dragi lui nenea Sandu:
- al soției, Atena
- al părinților Cristodor și Eufrosina - ambii legionari, tatăl a fost aghiotantul Generalului Gheorghe Cantacuzino, iar mama a făcut parte din Cetățuile Romanațiului
 - trei dintre frați: Ion, Mircea și Emanuel - acesta din urmă, legionar, a luat calea exilului în 1941 și a revenit acasă după 1990

Pe strada Titulescu, la numărul 22, casa părintească a fraților Ștefănescu.

Biserica Sfântul Dumitru, în a cărei strană se ruga nea Sandu pentru mântuirea neamului românesc...

Toate drepturile rezervate
Fotografii preluate de pe Facebook - Fundaţia "Profesor George Manu"

Comemorarea anuală Râșnov - 4 noiembrie 2017

O zi binecuvântată alături de oameni minunați! 

Mulțumiri tuturor pentru participare, mulțumiri Părintelui Dorin Șerban pentru că ne-a unit prin rugăciune cu cei de dincolo! Fotografii: Claudiu H. Mulțumiri!

 =================================================================

===========================================================================

=================================================================

 Râșnov, 4 noiembrie 2017, locul asasinatului...

După 78 de ani de la crima comisă de autoritățile carliste, prin voia lui Dumnezeu și cu ajutorul unor oameni minunați prin care El a lucrat, am descoperit locul în care au fost asasinați cei 7 legionari în noaptea de 21/22 septembrie 1939.

O margine de drum, pe Valea Râșnoavei, la câțiva km de intrarea în Râșnov venind dinspre Predeal... Aici au fost împușcați avocatul Traian Cotigă, căpitanul Emil Şiancu, economistul Grigore Pihu, inginerul Eugen Ionică, funcţionarul Iuliu Şuşman, funcţionarul Gheorghe Proca, avocatul Ion Herghelegiu.

Pe locul respectiv s-a ridicat o cruce de piatră în timpul guvernării legionare. Crucea a rezistat mai multe zeci de ani până când, intr-o zi, un comunist din Râșnov a dărâmat-o... Astăzi o bucată din soclul de piatră stă mărturile a nedreptății.

După 78 ani, la marginea de drum au răsărit lumânări, s-au rostit rugăciuni. Cântecul Legionarului Căzut și apelul morților au răsunat. În veci pomenirea lor!

Mulțumiri tuturor celor care s-au implicat fără șovăire pentru aflarea adevărului. 

Mulțumim Claudiu H. pentru fotografii!

Toate drepturile rezervate
Fotografii preluate de pe Facebook - Fundaţia "Profesor George Manu"