Între Paris și Valea Amaradiei. Monica Lovinescu face simbolic drumul cu mama, spre casă

Articol scris de: Ruxandra Hurezean

Data: 05/11/2022

PressHUB 

Elevii ai școlii gimnaziale Crușeț, prezentând povesti culese din sat despre familia Monicăi Lovinescu

„Mă revăd – încadrată de sute de coline din Oltenia, revăd râul care-n sufletul meu se identifică cu Amaradia, sau vișinii, prunii în pâlcuri; îți mai amintești de prunii din Crușeț? «pe deal, pe vale» acolo unde, pe când erai mică așteptai ecoul vocii tale imperative și amplificate care-ți umplea sufletul de copil de bucurie și uimire hrănindu-l cu porții mari de supranatural și de legendă.”

Este un fragment din scrisoarea scrisă de Ecaterina Bălăcioiu către fiica sa, Monica Lovinescu, aflată la Paris, cu două zile înainte de a fi arestată de Securitate și dusă la închisoarea Malmaison.

Mergem pe drumul Craiovei, spre Crușeț, o comună foarte aproape de satul meu natal, dar despre care nu am știut până de curând că este și locul copilăriei Monicăi Lovinescu. Locul de naștere al mamei sale și satul vacanțelor Monicăi.

E târziu, sunt aproape 33 de ani de la revoluție. Și abia acum, datorită cărților scrise de Doina Jela despre Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu și fiica sa Monica Lovinescu, aflarăm, cum spun oltenii, că rădăcinile acestei familii sunt de sub deal, de lângă teiul și heleșteul din Mierea Birnicii.

Doina Jela (în mijloc), autoarea cărților despre familia Bălăcioiu-Lovinescu, lângă teiul de la fosta poartă a conacului boieresc.

Din Crușeț. Și poate că n-ar fi fost atât de mișcător acest fapt, dacă scrisorile și memoriile lor n-ar fi pomenit cu atâta emoție, căldură și durere despre Crușeț ca despre un „paradis pierdut”.

Un paradis din care au fost smulse cu totul destinele lor. Și unde astăzi se adună o mână de oameni inimoși, gata să întoarcă timpul înapoi dacă ar mai putea și care vor să-și amintească împreună istoria acestei familii de boieri intelectuali, marcată de teroarea comunistă.

La inițiativa Mihaelei Albu, profesor universitar și expertă în exilul românesc, Primăria, școala din Crușeț, Radio Craiova, Inspectoratul Școlar Gorj și Consiliul Județean s-au mobilizat pentru ca-ntr-o zi de toamnă frumoasă să se întâlnească la școală, în sat și la cimitir, să lanseze o nouă ediție a cărții „Această dragoste care ne leagă” a Doinei Jela, să cinstească memoria Monicăi Lovinescu și a mamei sale, moartă în închisoarea comunistă în 1960.

Îi vor spune „Festivalul Monica Lovinescu”.

Monica Lovinescu

Cine au fost

Gheorghe Bălăcioiu, bunicul Monicăi Lovinescu, a fost un boier al locului, dar unul altfel. Un idealist incurabil și-a împărțit pământurile către țărani înainte de 1907. De aceea i se spunea „Boierul roșu”, iar la răscoala din 1907, pe el țăranii nu l-au atacat, ci l-au apărat. Avea idei fanteziste, și-a demolat conacul visând să-și facă unul mai mare, dar s-a trezit cu buzunarele goale.

Demolase biserica și până să ridice alta ținea slujbele în cimitir, nu avea curent electric și făceau duș în grădină, printre plante, dintr-o stropitoare. Felul acesta de a trăi, de-a dreptul supranatural, hrănea cu aventură și poezie copilăria Monicăi Lovinescu.

Deși a revenit în România după revoluție, Monica n-a mai ajuns niciodată la Crușeț „nu credea că poate să facă față emoțiilor”, explică Doina Jela, cea care a stat alături de ea până la moarte. Emoțiile îi erau sporite și de tragicul sfârșit al Mumei, Paulina Bălăcioiu, bunica Monicăi.

Cea care fusese o „Cocoana bună” – umbla cu căruța cu haine, mâncare și daruri pentru copiii săraci, cea care acceptase ca soțul ei să împartă moșia între țărani, avea să fie dusă de comuniști la Craiova pentru anchetă, legată cu lanțuri de car în puterea iernii. De aici i s-a și tras moartea.

Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu, fiica ei, a urmat facultatea de litere din București, apoi a studiat franceza la Paris, a devenit profesoară la București și, mai târziu, inspector general în Ministerul Educației. Căsătorită cu Eugen Lovinescu, a născut-o pe Monica în 1923. Venea cu fetița în vacanțe la Crușeț, iar amintirea acestui loc avea să le bântuie amândurora visele, în zilele și nopțile de dor.

Organizatorii, invitații și elevii de școală din Crușeț la prima ediție a Festivalului „Monica Lovinescu”

În 1947, Monica primește o bursă de la statul francez și pleacă să studieze în capitala Franței. În țară se intalează comunismul iar atmosfera devine insuportabilă. Monica rămâne în Franța. Mama ei va fi hărțuită și pedepsită pentru vina de a avea legături cu fiica sa din străinătate. I se va cere să o cheme acasă, să colaboreze cu regimul comunist. Mama nu va ceda.

Se va sacrifica pentru libertatea fiicei. Va muri în închisoarea comunistă, dar nu-și va rechema fata din exil. Vocea Monicăi Lovinescu va continua să semene speranță, să se confunde cu libertatea pentru toți românii care ascultau Europa Liberă. Va fi un  punct de sprijin și pentru alți români refugiați la Paris, va fi o ușă deschisă pentru scriitori și oameni de cultură. Împreună visau și plănuiau renașterea României, eliberarea ei de comunism.

Noiembrie, primul Festival

Trebuie să vă spun că școala în care ne adunăm în dimineața zilei de 4 noiembrie 2022 la Crușeț este proaspăt renovată, curată și modern dotată. Răsună de voci de copii. Sunt 210 elevi, 315 în toată comuna. Ni se spune că meritul este al primarului Tiberiu Godeanu. 

Directoarea, Irina Godeanu ne arată expoziția de picturi donată de o artistă care a stat o vară la Crușeț, Octavia Milculescu-Florescu: vechea școală, case din sat, heleșteul de lângă conacul Blăcioiu… Lucrările frumos înrămate sunt expuse în holul școlii, lecții de artă și loc de muzeu pentru educația copiilor. De acum vor avea și cărțile despre Monica Lovinescu și familia ei, donate de Doina Jela, în biblioteca școlii: „Această Dragoste care ne leagă” și „100 de zile cu Monica Lovinescu”.

În sala de conferințe se vor întâlni oaspeți de la Paris, Doina Jela și Dinu Zamfirescu (un vechi politician liberal, jurnalist și fost deținut politic), profesoara Mihaela Albu de la Craiova, oficialități de la Târgu Jiu și localnici din comună, dar și din satele vecine.

Prima ediție a acestei calde și intime întruniri a pus la cale acordarea unei burse și a unui premiu „Monica Lovinescu”, numirea școlii după Ecaterina Bălăcioiu și Monica Lovinescu, amenajarea unui colț muzeistic dededicat familiei Monicăi Lovinescu, organizarea unei noi ediții a acestui „festival” în 2023 când se împlinesc 100 de ani de la nașterea Monicăi Lovinescu.

Pentru care, Doina Jela propune ca loc unic de desfășurare, Crușețul. „Îmi doresc să punem Crușețul pe harta culturală a lumii”, confirmă și Mihaela Albu.

Elevii dau un mic spectacol, cântă doine, cântă la vioară. Micul alai emoționat pornește spre cimitir și acolo are loc o mică slujbă de pomenire la mormântul lui Gheorghe Bălăcioiu. Fac poze sub teiul de la margine de drum, unde cândva fusese conacul boierului.

Din el nu se mai vede nimic acum. Un vecin, Liță, le povestește tot ce știe despre bunii boieri la care lucra mama lui. Și cu mândrie le arată dealul cafeniu și pădurea: „Toată valea a fost a lor, îi spuneam Valea Bălăcioaiei!”

Printre toți, micuță și tremurând de emoție, lăcrimând aproape tot timpul, dar într-un fel fericită că a putut să aducă o mângâiere memoriei acelor femei pe care sincer le-a iubit, se strecoară Doina Jela. 

Vorbele ei, cărțile ei au plecat astăzi de la Crușeț în mințile și sufletele multora. Propune ca elevii să culeagă mărturii din sat. Unii chiar au făcut-o și cu voci cuminți le-au citit în fața audienței. Propune ca o stradă să poarte numele Monicăi Lovinescu. Ne dă întâlnire la anul, la centenar.

O bucurie nouă o găsește pe Doina Jela uimită în fața descoperirii că „se poate”. Că tot ce n-ar fi îndrăznit să spere altădată, acum se întâmplă și ca un bulgăre de zăpadă pornit cu ani în urmă când a decis să caute zile și nopți, ani la rând prin arhivele securității o istorie care ar fi rămas neștiută, acum ia înfățișarea unor fapte reale, atât de firești, atât de umane.

Sursa: PressHUB

05/11/2022

Diverse imagini

Doina Jela mijloc la teiul din fosta poartă a conacului Bălăcioiu

Acest tei este un supraviețuitor al acelor timpuri mirifice

===========================================================

Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu și Monica Lovinescu 

Ecaterina Bălăcioiu cu o prietenă în anii urmăririi

Ecaterina Bălăcioiu la Paris înainte de căsătorie

Monica Lovinescu în poarta conacului de la Crușeț care nu mai există

Monica Lovinescu

La conac, la Crușeț, cu sora, Azota și fratele, Octav

Generator de imagini color AI 

Eugen Lovinescu și Ecaterina Bălăcioiu la Crușeț nunta din 8 Noiembrie 1916

Paulina Bălăcioiu 

SUPRAVEGHEREA MEMBRILOR FOSTELOR PARTIDE POLITICE - DOCUMENTE DIN ARHIVA C.N.S.A.S.

SUPRAVEGHEREA MEMBRILOR MIȘCĂRII LEGIONARE DIN JUDEȚUL DOLJ.

STRICT SECRET

Ex. unic

- NOTA EXTRAS -

din dosarul FI 937 și FR 15598 privind pe Ene Ion dosare existente la BID - județul Dolj.

Din studierea materialelor existente în dosare a rezultat următoarele:

Ene Ion, este născut la data de............ în comuna Mischi județul Dolj, fiul natural al Nicoliţei, de profesie învățător, în prezent pensionar, cu domiciliul în Mischi, jud. Dolj.

Susnumitul în trecut a făcut parte din organizația legionară activând ca șef de cuib al cuibului "MOȚA", activitate desfășurată în perioada 1939 - 1941 în comuna Mischii satul Motoci, jud. Dolj așa cum rezultă din declarația susnumitului și a membrilor din cuibul legionar pe care l-a condus.

Fiind semnalat cu manifestări dușmănoase, conform ordinului MAI Nr.10052/1959, a fost internat în LM pe 48 luni; la data de 27.06.1963 a fost eliberat din L.M. în prezent susnumitul este bolnav și nu este semnalat cu activitate dușmănoasă.

04.03.1982

1956. Dare de seamă privind activitatea desfășurată de Secția Raională Amaradia a MAI în problemele PNȚ, PNL și PSDI.

(ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 284, vol. 1, ff. 83-85).

Potrivit raportului C.N.S.A.S. circa 6300 de turnători lucrau în învățământ

Rapoarte ale ofițerilor de securitate după notele informative

Astfel la 13 iulie 1954 numitul Manolescu Niculae din comuna Tălpașu, raionul Amaradia s-a manifestat că învățătorii trăiau mai bine în trecut că în timpul vacanței erau liberi, de asemeni s-a mai manifestat că în comuna Tălpașu situația se prezintă prost întrucât (arată el) a mai luat ființă încă o întovărășire agricolă.

------------------------------------------------------

Dițescu Mitrică din comuna Căpreni într-o discuție avută cu agentul nostru s-a manifestat că i-a spus învățătorului Bala Constantin din comuna Piscoiu ambii elemente P.N.Ț. că în Germania s-a dat lovitura de stat (arătând că este vorba despre Republica Democrată Germană).

------------------------------------------------------

De asemeni ni s-a semnalat o serie de manifestări dușmănoase din partea elementelor P.N.L. și în special din partea numitului Tălpașanu Constantin învățător din comuna Tălpașu care în ziua de 2 iulie într-o discuție avută cu agentul nostru și cu numiții Stoian Nelica secretar la secția de învățământ raional acesta arătând că la radio s-a anunțat că la Londra a avut loc o mare ciocnire între poliție și muncitori cu ocazia târgului internațional, la auzul acestora Talpașanu Constantin s-a arătat foarte satisfăcut și spunea că astea sunt semne bune pentru viitor.

Totodată susnumitul are o serie de manifestări tendențioase pe care le difuzează sub formă de ghicitori tendențioase, astfel în ziua consfătuiri cadrelor didactice din raionul Amaradia pune întrebări la diferiți învățători legate de politica lui Nasser și legate de denumirea orașului Stalin în locul denumiri de Brașov.

- aceasta s-a transmis repede în rândul cadrelor didactice întrucât în ziua de 3 septembrie 1956 numitul Hurezeanu Vasile învățător din comuna Cordești fost consilier comunal P.N.L. a exprimat din nou aceasta într-un cerc de 5 învățători de la școli din aceste comune și find întrebat de unde a aflat aceasta a spus că de la Tălpașanu Constantin care a spus-o la consfătuire.

----------------------------------------------------

N.r. (Nasser în 26 iulie 1955 anunță naționalizarea Canalului de Suez).

Sursa: C.N.S.A.S.

 Format PDF - Descarcă

1-Document 4.3

  2-Document 16.2

Diverse documente declasificate de C.N.S.A.S. din arhiva fostei Securități a statului comunist

Zeci de mii de români consideraţi primejdioşi pentru regimul comunist au fost arestaţi şi întemniţaţi.

În noaptea 14-15 mai a anului 1948 zeci de mii de oameni, au fost arestați de către autoritățile comuniste din România.

În acea noapte, au fost arestați, în întreaga țară, mii de tineri legionari. Unii cercetători avansează cifra de peste 15000.

Raionul Amaradia și Gilort

Diverse persoane arestate, trimise în pușcărie, lagăre de muncă, domiciliu obligatoriu după ispășirea pedepsei

EBANCĂ NICOLAE - născut la 12.05.1909.

Comuna Hurezani, Craiova, fiul lui Constantin și Ilinca. 

A făcut politică legionară

 

OBAGILA CONSTANTIN

-născut la 16.III.1914 în comuna Căpreni, raionul Amaradia, regiunea Oltenia, fiul lui Marin și Atena, impegat de mișcare, cu ultimul domiciliu în orașul Caracal, str. Vasile Alecsandri nr.50.

A fost internat în L.M. pe 36 luni. Se pune în libertate la expirarea termenului - 30 iunie 1962.

DABU DUMITRU, născut la 16.08.1902 în comuna Slăvuţa, raionul Amaradia, regiunea Oltenia, fiul lui Ion şi Anica, învăţător, domiciliat în comuna Căpreni, raionul Amaradia-Oltenia.

Arestat la 8.11.1958 şi condamnat la 10 ani închisoare prin sent.nr. 56/959 a T.M.Craiova, pentru propagandă duşmănoasă.   

-eliberat la 12.04.1964 fiind graţiat conf. decret.176/964.  

-dosar anchetă 572 la Oltenia si nr.3292 anchetă la Oltenia.

Ob.1561 la Gilort reg - Oltenia fost membru P.N.Ț.

DURLĂ CONSTANTIN

- născut la 5.06.1910 în comuna Slăvuța, raionul Amaradia, regiunea Oltenia, fiul lui Ion și Maria, agricultură, domiciliat în Craiova, str. Mozart nr.8. 

Arestat la 26. 09.1959 și condamnat la 6 ani î.c. prin sentința 40/960 a T.M. Craiova, pentru agitație dușmănoasă și activ PNȚ.

- eliberat la 4.10. 1962 conform decretului 772/1962, fiind grațiat.

- dosar anchetă 3118 la Oltenia.

Ob.1131 la Oltenia, Serviciu III.

- fost PNȚ.

DIȚESCU DUMITRU zis

DIȚĂ, născut la 11.02.1898 în Căpreni, raionul Amaradia, regiunea Oltenia, fiul lui Ion și Elena, agricultor, domiciliat în comuna natală Căpreni.

Arestat la 11.02.1959 și condamnat la 9 ani î. c. prin sent.240/1959 a T.M. Constanța, pentru agitație.

- eliberat la 27.02.1960 conf. decretului 79/960.

- dosar anchetă 2862 la Oltenia

Ob.1561 la Gilort-Oltenia. 

-fost PNȚ (țărănist).

TOMESCU GHEORGHE 

-născut la 27.8. 1925 în comuna Piscoiu, Oltenia, fiul lui Dumitru și Elena, curelar, domiciliat în București, strada Scarlat Mareș nr.20.

Arestat 27.X.1953 și condamnat la 20 de ani m.s. sentința149/954 a T.M.T. București pentru spionaj.

Eliberat 24.6.1964 conform decretului 310/1964.

-Dosar anchetă 17666 la Serviciul „C”.

Obiectiv 733/223.

Mutulescu Gh. Mircea născut în comuna Licurici, județul Gorj  

la data 22.1.1921, domiciliu în Licurici, Gorj.

Fost legionar în prezent neîncadrat politic

Element foarte periculos și dușman de moarte al regimului.

24 luni L.M. 

Are fățiș manifestări regaliste și maniste. Instigă împotriva colectivizării și colportează zvonuri.

MUTULESCU GHEORGHE

-născut în comuna Licurici, județul Gorj pe data de 26 ianuarie 1883.

-domiciliu în comuna Licurici, județul Gorj.

-chiabur, fost PNȚ Maniu, condamnat 2 ani .../18 luni L.M.

Face greutăți organelor politice și administrative.

A strigat în public „Trăiască Maniu”. A adus injurii tovarășului Gheorghiu Dej și Anna Pauker.

Demoralizează populația spunând că vin americanii cu bomba atomică.

PĂTRU CONSTANTIN

- născut la 12. 05. 1912 în comuna Slăvuţa, raionul Amaradia, fiul lui Nicolae și Alexandra, ţăran domiciliat în Craiova, str. Breștei, nr. 241.

Arestat la 26.09.1959 și condamnat la 6 ani î.c. prin sentința 709/959 a Tribunului Militar Craiova, pentru agitație.

- eliberat la 23.04.1962. conform decretului 295/1962.

- dosar anchetă 2984 la Oltenia.

Ob. 1266 la Oltenia

- fost P.N.Ț.

HUREZEANU ION

-născut 4. XII. 1905, în comuna Cordești, raionul Amaradia, fiul lui Ion și Maria, învățător, domiciliat în Bucuresti, strada Bella Breiner, nr.44.

Arestat la 24.9.1959 și condamnat 4 ani î.c. decizia 357/960 a T.M.R.2 pentru agitație.

Eliberat 25. 5. 1963 conform decretului 236/963.

-Dosar anchetă 3320 la regiunea Oltenia.

Prob.1230/121

Fost P.N.L.

JUGĂNARU CONSTANTIN, născut la 4.04.1910 în comuna Hurezani Gilort, fiul lui Iordache și Elena, ţăran,domiciliat în comuna natală.

Arestat la 28.09.1959 și cond. la 7 ani închisoare prin sent.82/960 a T.M.Craiova, pentru agitaţie.

-eliberat la 17.01.1963 conf. decr.5/963.

-dosar anchetă 359 la Oltenia.

Ob.1566 la Gilort Oltenia.

 - fost membru P.N.Ț.

JUGĂNARU CONSTANTIN

-născut în comuna Colţeşti, judeţul Gorj la data 4.4.1910 chiabur 

ocupaţie agricultura şi negustor. Fost P.N.L. neîncadrat actualmente.

A fost şi este un mare exploatator, a îndemnat țăranii să nu semneze listele pentru pace și să nu se înscrie în G.A.C. 

Insultă P.M.R.

N.R.  Referitor la dl. Jugănaru Constantin este evident, este o greșeală de dactilografiere, pentru că acolo există diferite inadvertențe, necorelări între texte studiind diferite documente din dosare diferite.

RĂDUCANU ANASTASE

-născut  la 6.06.1915 în comuna Goeşti, raionul Amaradia, fiul lui Rafailă şi Ioana, comerciant, domiciliu în comuna Negoeşti, raionul Filiaşi, regiunea Oltenia.

Arestat la 21.08.1958 şi condamnat la 10 ani muncă silnică prin sent. 560/1958 a T. M. Craiova, pentru acte de teroare.

- eliberat la 27.02.1960 conform decretului 79/1960

- dosar anchetă 3176 la Oltenia.

Ob. 1536 la Filiaşi Oltenia.

- fost PNT

MIEREANU IACOB 

-născut la 27.07.1908 în comuna Cruseţiu, raionul Amaradia regiunea Oltenia, fiul lui Tudor şi Ecaterina, ţăran, dom. comuna natală.

Arestat la 22.09.1959 şi cond. la 16 ani m.s. prin sent.195/1960 a T.M. Craiova, pentru uneltire şi agitaţie.

- elib.la 24.06.1964 conf. decr.310/1964.

- anchetă 3610 la Oltenia.

Ob.1528 la Filiaşi, Oltenia.

 -fost PNL

TRUȘCULESCU PETRE

-născut la 21.1.1917 în comuna Melinești, regiunea Craiova fiul lui Grigore şi Ana, avocat, dom. în București, str. Barbu Văcărescu 27.

Arestat 10.3.1958 și condamnat 15 ani d.g. sent.98/1958 a T.M.R.2 pentru activitate intensă contra cl. muncitoare.

Eliberat 29.7.1964 conform decretului 411/1964. 

- Dos. anchetă 113716 la Serviciul "C".

Obiectiv 1197/111.

STAICU DUMITRU

-născut la 30.VII.1921 în comuna Căpreni, raionul Amaradia, fiul lui Ioan şi Ana, agricultor, fost membru legionar, cu ultimul domiciliu în comuna natală.

În anul 1959 a îndemnat țăranii să nu se înscrie în întovărășirea agricolă. Prin sentința nr.533/959 a Tribunalului Militar Craiova, rămasă definitivă prin Decizia nr.2594/959 a Tribunalului Militar al Regiunii a II-a Militară București, a fost condamnat la 10 ani închisoare corecțională.

CÎRLUGEA GHEORGHE 

(Comuna Stejari denumire din anul 1968)

- născut la 13. I. 1910 în comuna Cordești, fiul lui Marin și Alexandra, legionar, cu ultimul domiciliu în comuna natală, preot. 

A fost arestat de organele M.A.I. Craiova pentru uneltire contra ordinii sociale.

Prin sentința 46/22. I. 1959 a Tribunului militar Craiova a fost condamnat la 10 ani închisoare corecțională.

VLASCEANU EUGEN

- născut la 29 (23) august 1921 în comuna Cruseț, raionul Amaradia, regiunea Oltenia, fiul lui Scarlat şi Ana, învățător, fost cu domiciliu în comuna natală.

A fost internat în L.M. pe timp de 36 luni.

Se pune în libertate la expirarea termenului - 1 iulie 1962.

DIACONESCU CONSTANTIN născut la 30. IX. 1901 în comuna Roșia de Amaradia, raionul Novaci, reg. Oltenia, fiul lui Constantin și Sofia, agricultor, fost cu domiciliu în comuna natală.

În perioada 1938 - 1941 a fost șef de Garnizoană legionară.

După 23 August 1944 s-a manifestat dușmănos în legătură cu transformarea socialistă a agriculturii.

 I s-a fixat L. M. pe 36 luni.

 

BREGIUGĂ GHEORGHE

- născut la 1.III.1920 în comuna Crușeţu, raionul Amaradia, fiul lui Pavel și Elisabeta, agricultor, fost membru legionar, cu ultimul domiciliu în comuna natală.

A avut manifestări dușmănoase împotriva transformării socialiste a agriculturii.

Prin sentinţa nr. 146/959 a Tribunalului Militar Craiova, ramasă definitivă prin Decizia nr. 996/959 a Tribunalului Militar al Regiuni a II-a Militară București, a fost condamnat la 9 ani închisoare corecţională.

STAICUT ANDREI

-născut la 27.VII.1889 în comuna Slăvuța, raionul Amaradia, fiul lui Tănase și Maria, agricultor fost membru legionar, cu ultimul domiciliu în comuna Crusețu, raionul Amaradia.

A îndemnat cetățenii din comună să nu se  înscrie în G.A.C.

Prin sentința nr.246/959  a Tribunalului Militar Craiova, rămasă definitivă, prin Decizia nr.1451/959 a Tribunalului Militar al Regiunii a II-a Militară București a, fost condamnat la 10 ani închisoare

corecțională.

GLICESCU GRIGORE

- născut la 15.I.1903 în comuna Logrești-Moșteni, raionul Gilort, fiul lui Mihai și Ana, fost PNL, cu ultimul domiciliu în comuna natală, preot.

A fost arestat la 13 octombrie 1958 de organele regiuni M.A.I. Craiova pentru uneltire contra ordini sociale prin agitație dușmanoasă.

Prin sentința 10/8.10.1959 a Tribunalului Militar Craiova, a fost condamnat la 10 ani închisoare corecțională. 

DINCĂ ION

- născut la 1.I.1911 în comuna Slăvuța, raionul Amaradia, fiul lui Vasile și Policsenia, domiciliat în comuna Cordești, raionul Amaradia, preot, fost legionar.

A fost reținut la 11.2. 1959. de regiunea Oltenia pentru agitație și condamnat la 10 ani î.c. sentința 238/1959 a T.M. Craiova.

GÎLCESCU GHEORGHE

- născut la 29.IV.1912 în comuna Logrești, Moșteni, raionul Gilort, fiul lui Dumitru și Ioana, agricultor, fost cu domiciliu în Lupeni, raionul Petroșani.

În perioada 1938 - 1941 a fost șef de cuib legionar.

S-a manifestat dușmănos în legătură cu transformarea socialistă a agriculturii.

I s-a fixat L.M. pe timp de 36 de luni.

Se pune în libertate la expirarea termenului - 7 iulie 1962.

BAZILESCU AUREL

-născut la 15(13).VIII.1907  în comuna Talpaş, raionul Amaradia, reg. Oltenia, fiul lui Ștefan și Maria (Ioana), preot cu ultimul domiciliu în Craiova, str. Karl Marx nr.44.

A fost internat în L.M.pe 36 luni. Se pune în libertate la expirarea termenului 26 iunie 1962.

DOGARU VICTOR

- născut la 11. I. 1911 în comuna Licurici, raionul Gilort, regiunea Oltenia, fiul lui Nicolae și Maria de naționalitate și cetățenie română, învățător, fost cu domiciliu în comuna natală.

A fost internat în L.M. pe timp de 36 de luni.

Se pune în libertate la expirarea termenului - 7 iulie 1962.

GOLUMBEANU ION

-născut la 30 mai 1903 în comuna Hurezani, raionul Gilort, regiunea Oltenia, fiul lui Nicolae și Maria, învățător, fost cu domiciliu în comuna natală.

A fost internat în L.M. pe timp de 36 luni.

Se pune în libertate la expirarea termenului - 7 iulie 1962.

PETRACHE MARIN

-născut la 22. II. 1910 (1912) în comuna Zăicoi, raionul Amaradia, regiunea Oltenia, fiul lui Ion și Elena, contabil fost cu domiciliu în comuna Bâlteni.

A fost internat în L.M. pe timp de 36 de luni.

Se pune în libertate la expirarea termenului - 7 iulie 1962.

TUDOR NICOLAE 

-născut în 13 (20) august 1900 în comuna Hurezani, satul Pegeni, raionul Gilort, regiunea Oltenia, fiul lui Nicolae și Ioana, agricultor, fost cu domiciliu în comuna natală.

A fost internat în lagărul de muncă pe timp de 36 luni. Se pune în libertate la expirarea termenului - 7 iulie 1962.

CIUREA DUMITRU 

-născut 21.7.1902, Comuna Căpreni, raionul Amaradia, regiunea Craiova domiciliat în comuna Căpreni

obs. - are un fiu fugit peste graniță. 

FIŞE DOMICILIU OBLIGATORIU

Format PDF - Descarcă

Ciurea Dumitru

Ciurea Maria

SULTAN ILIE

- născut la 10 XI.1901 în comuna Slăvuța Craiova, fiul lui Sandu și Elisabeta, cu ultimul domiciliu în București. Dos. pers. nr.134.454 c.

Eliberare din detenție.

AVRAM NICOLAE

-născut la 27 iulie 1916 în comuna Melineşti, raionul Amaradia, regiunea Craiova, fiul lui Dumitru şi Elena, agricultor, fost cu ultimul domiciliu în comuna natală.

Afost încadrat în L.M. pe timp de 36 luni.

BURICI ION

- născut la 22 iunie 1903 în comuna Tulburea, raionul Filiași, regiunea Craiova, fiul lui Constantin și Răuca, contabil în prezent agricultor, fost cu domiciliu în comuna natală.

A fost încadrat în L.M. pe timp de 24 luni.

BARBU CONSTANTIN

- născut la 1 decembrie 1895 în comuna Melineşti, raionul Amaradia, regiunea Craiova, fiul lui Ion şi Ecaterina, fost funcționar, fost cu ultimul domiciliu în comuna natală.

A fost internat în L.M. pe timp de 24 de luni.

Popescu Ilie

- născut la 12 aprilie 1902 în comuna Tulburea, raionul Filiasi, regiunea Craiova, fiul lui Gheorghe și Elena, agricultor, fost cu ultimul domiciliu în comuna Valea lui Câine, raionul Filiasi, regiunea Craiova.

A fost încadrat în L.M. pe timp de 24 luni.

VĂCULETE ILIE

- născut la 25. IX. 1897 în comuna Tulburea, raionul Filiași, regiunea Craiova, fiul lui Constantin și Elena, ţăran întovărășit fost cu domiciliul în comuna natală.

Nu este cunoscut cu manifestări dușmănoase împotriva regimului democrat popular.

A fost încadrat în L.M. pe timp de 24 luni.

BOIANGIU ȘTEFAN

- născut la13 iunie 1920 în comuna Mierea Birnici, raionul Amaradia,  regiunea Craiova, fiul lui Nicole și Maria, de profesie învăţător, fost cu domiciliul în comuna Dănciulești, raionul Amaradia, regiunea Craiova. 

Nu este cunoscut cu manifestări dușmănoase împotriva regimului democrat popular.

A fost încadrat în L.M. pe timp de 72 de luni.

BADESCU NICOLAE

- născut la 4 aprilie 1897 în comuna Goeşti, raionul Amaradia, regiunea Craiova, fiul lui Dumitru şi Ilinca, de profesie pichet de drumuri, membru în gospodăriea agricolă pomicolă, fost cu ultimul domiciliu în comuna natală.

A fost  încadrat în L.M. pe timp de 24 de luni.

Se pune în libertate imediat.

COLȚESCU AUREL

-născut la 21 aprilie 1914 în comuna Târgu Logrești, fiul lui Haralambie și Elisabeta, agricultor, membru în întovărășirea agricolă, fost cu domiciliul în comuna natală.

A fost internat în L.M. pe timp de 24 luni.

BURLAN CONSTANTIN

- născut la 7.II.1896 septembrie în comuna Vladimir, raionul Gilort, regiunea Craiova, fiul lui Tudor și Ilinca, de profesie ceasornicar, fost cu ultimul domiciliu în comuna Baia de Aramă, regiunea Craiova, 

A fost încadrat în L.M. pe timp de 24 luni.

CARAGESCU IACOB

- născut la 28.IX.1908 în comuna Piscoi, raionul Amaradia, regiunea Craiova, fiul lui Ilie și Maria, țăran întovărășit , fost cu ultimul domiciliu în comuna natala.

A fost încadrat în L.M. pe timp de 24 luni.

GICIU MIȘU zis MIRCEA

- născut la 9.III.1919 în comuna Negoesti, raionul Gilort, regiunea Craiova, fiul lui Ion și Paulina, de profesie factor postal, fost cu ultimul domiciliu în Craiova str.Copran nr. 2.

A fost încadrat în L.M. pe timp de 24 luni.

DRAGOMIR PAVEL

- născut la 10 septembrie 1904 în comuna Dănciulești, raionul Amaradia, regiunea Craiova, fiul lui Ioan și Constantina, de profesie agricultor, fost cu domiciliu în comuna natală, membru în  întovărășirea agricolă.

Nu este cunoscut cu manifestări dușmănoase împotriva regimului democrat popular.

A fost încadrat în L.M. pe timp de 24 luni.

POPA CONSTANTIN

- născut la 16. I. 1895 în comuna Stoina, raionul Amaradia, regiunea Craiova, fiul lui Matei și Ana, ţăran cu 2 ha teren arabil, fost cu domiciliu în comuna natală.

Nu este cunoscut cu manifestări dușmănoase împotriva regimului democrat popular.

A fost încadrat în L.M. pe timp de 24 luni.

STOICULESCU DUMITRU 

-născut la 5. X. 1911 în comuna Căpreni, raionul Amaradia, regiunea Craiova, fiul lui Constantin și Ana ţăran întovărășit, fost cu domiciliu în comuna Poiana de sus, raionul Filiaș, regiunea Craiova.

Nu este cunoscut cu manifestări dușmănoase împotriva regimului democrat popular.

A fost internat în L.M. pe timp de 24 luni.

ȘERBAN GHEORGHE

- născut la 30 octombrie 1910, în comuna Tălpașu, raionul Amaradia, regiunea Craiova, fiul lui Ion și Maria ţăran întovărășit , fost cu domiciliul în comuna natală.

Nu este cunoscut cu manifestări dușmănoase împotriva regimului democrat popular.

A fost încadrat în L.M. pe timp de 24 luni.

TRUȘCĂ ION

- născut la 12 iulie 1911 în comuna Melinesti, raionul Amaradia, regiunea Craiova, fiul lui Ilie și Catrina, ţăran întovărășit , fost cu domiciliul în comuna natală.

Nu este cunoscut cu manifestări dușmănoase împotriva regimului democrat popular.

A fost încadrat în L.M. pe timp de 24 luni.

TUDOR IOAN 

- născut la 14. V. 1892 în comuna Stoina, raionul Amaradia, regiunea Craiova, fiul lui Marin și Maria, ţăran cu 2,50 ha teren arabil, fost cu domiciliu în comuna natală.

Nu este cunoscut cu manifestări dușmănoase împotriva regimului democrat popular.

A fost încadrat în L.M. pe timp de 24 luni.

TUDORICA NESTOR

-născut la 22.III.1910 în comuna Stoina, raionul Amaradia, regiunea Craiova, fiul lui Ion și Ioana, membru G.A.C. fost cu domiciliu în comuna Cruşeţu, raionul Amaradia.

Nu este cunoscut cu manifestări dușmănoase împotriva regimului democrat popular.

A fost internat în L.M. pe timp de 24 luni.

RADU ILIE

- născut la 11. IV. 1911 în comuna Stoina, raionul Amaradia, regiunea Craiova, fiul lui Dumitru și Ana, de profesie electrician, fost cu domiciliu în Corabia, str. C.A.Rosetti nr.96.

Nu este cunoscut cu manifestări dușmănoase împotriva regimului democrat popular.

A fost încadrat în L.M. pe timp de 24 luni.

MIHAI ILIE

- născut la 13 mai 1913 în comuna Slăvuța, raionul Amaradia, regiunea Craiova, fiul lui Ioan și Ioana, agricultor, fost cu domiciliu în comuna Baloșani, raionul Amaradia.

A fost încadrat în L.M. pe timp de 24 luni.

Se pune în libertate imediat.

Punerea în libertate 

Punerea în libertate

SULIMAN HARALAMBIE 

zis Popescu Nicolae

- născut la 8.VIII.1930, în Comuna, Căpreni, Reg. Craiova, fiul lui Ștefan și Maria, fără profesie, cu ultimul domiciliu în comuna Căpreni, dos. pers. Nr.118.940.

D.O. 24 luni/12 luni

Punerea în libertate 

Punerea în libertate 

Abrevieri

F.D.C. - Frățiile de Cruce

î.c. - închisoare corecțională

M.s. - Muncă silnică

M.s.v. - Muncă silnică pe viață

N. - Născut

Spr. -  Supranume (poreclă)

T.g. - Temniță grea

T.g.v. - Temniță grea pe viață

D.o. - Domiciliu obligatoriu

L.M. - Lagar de muncă

Sursa:

Mecanisme represive în România 1945-1989

Institutul Pentru Studiul Totalitarismului

Diverse persoane arestate

DUMITRAŞCU DUMITRU S. (n. 1924. com. Hurezani, jud. Gorj). Arestat ca susținător al monarhiei. 10 martie. 1958: judecat conf. deciziei nr. 152/11 februarie 1959 şi condamnat la 5 ani închisoare; detenție la Craiova, Jilava, Gherla; eliberat conf. Decretului 322/1959, 1 septembrie 1959 (Stirosu, C., 40; Ionițoiu, V., III, 167).

DEMETRESCU ION ST. Domiciliat în com. Căpreni, jud. Gorj: 

condamnat pentru uneltire contra regimului comunist: detenție. 16 septembrie 1957

martie 1960: eliberat de la Gherla. 13 martie 1960 (Ionițoiu. C.. II. 155: Ionițoiu. V.. III. 60).

DASCAL ION (2 septembrie 1931, sat Slăvuța. com. Crușeț, jud. Gorj - 25 mai 1953, Canal)

Muncitor; arestat; condamnat, 1951; decedat în detenție (Ionițoiu, V., III, 29).

DINCA ION (n. 1 ianuarie 1911, com. Cordeşti, jud. Gorj). 

Preot: paroh în com. Climăuții de Jos. Basarabia și în satul natal: arestat şi condamnat de T.M. Craiova prin sentința nr. 238/23 aprilie 1959 la 10 ani închisoare pen- tru agitație dușmănoasă" (Manea, P., 94: Ionițoiu. V., III. 88: Caravia, B., 162).

Ion Druţu provenea dintr-o familie simplă şi numeroasă din Stoina, județul Gorj, născut la 17 octombrie 1905.

Părintele Ion Druţu după rebeliunea din 1941 este considerat un "legionar înfocat".

În timpul guvernării legionare, părintele Druţu adoptă anumite atitudini legionare, fără a se angaja însă într-un militantism politic.

DUMITRAŞCU DUMITRU

Învățător din Turburea, jud. Gorj: a colaborat cu mișcarea de partizani: arestat. 1951 (Ionițoiu, V.. III. 167).

DUMITRAŞCU  ION GH. (28 octombrie 1924 ?) Muncitor: domiciliat în com. Andreești, jud. Gorj: arestat pentru propagandă împotriva orânduirii socialiste, 28 iunie 1975; eliberat. 1 iunie 1976 (Stirosu, C., 40).

DIANU CONSTANTIN (1923. com. Colțești, Târgu Logreşti, jud. Gorj 1947, Aiud). Căldărar: arestat: decedat în detenție (Ionițoiu. V., III. 74).

FULGA NICOLAE I. (n. 1913. com. Vladimiri, jud. Gorj) • Electrician; arestat, 14 decembrie 1953; condamnat pentru atitudine ostilă regimului; eliberat. 11 august 1956: detenție la Malmaison, Rahova, Jilava. Craiova, Târgu Jiu, Gherla, Salcia, Stoieneşti şi Periprava (Stirosu, C., 43).

PEIA  ION N. (n. 15 septembrie 1912, com. Slăvuța, jud. Gorj)

Domiciliat în com. Stejari, jud. Gorj; arestat, 1 iulie 1959; internat în lagăr de muncă fără a fi judecat, 1959-1961; eliberat de la Craiova, 1 iulie 1961 (Ionițoiu, C., III, 98; Stirosu, C., 68)

PETICĂ CONSTANTIN I.

 (n. 29 august 1931, com. Negoieşti, jud. Gorj) 

Domiciliat în com. Prigoria, jud. Gorj; arestat de Securitate la Galați; anchetat la Constanţa de ofițerul Cioară, 30 aprilie 1953; judecat de T.M. Regiunii a II-a Militare; condamnat prin sentinta nr. 975/1953 la 4 ani închisoare pentru agitație publică; 

detenție la Canalul Dunăre-Marea Neagră şi Baia Sprie, 1953-1955; eliberat de la Baia Sprie, 13 septembrie 1955 (Stirosu, C., 71; Ionițoiu, C., III, 107).

POPESCU  DUMITRU Preot ortodox; paroh la Filiaşi, jud. Dolj;

 arestat; judecat; condamnat la închisoare; detenție 10 ani şi 4 luni (Caravia, M., 62; Manea, P., 203; Caravia, B., 346).

POPESCU NICOLAE 

(n. 26 octombrie 1902, com. Slăvuța, jud. Dolj)

Preot ortodox; paroh la Foleștii de Sus, jud. Vâlcea; arestat; maltratat grav în anchetă la Craiova; detenție de trei ori; condamnat de T.M. 

Craiova pentru uneltire contra ordinii sociale, 1948; detenție, 1948-1950; eliberat, 1950; rearestat, 1952; detenție, 1952-1954; eliberat, 1954; rearestat, 1959; deten- ție, 1959-1964; eliberat, 1964 (Caravia, M., 63; Manea, P., 210-211; Caravia, B., 354-355).

POPESCU, PETRE 

(7 martie 1914, comuna Logreşti-Moşteni, jud. Gorj -?). 

Preot ortodox; paroh la Obislavu, jud. Vâlcea; arestat; detenție, 1952 - 1954; eliberat, 1954; rearestat; condamnat de T.M.B. prin sentința nr. 16/22 martie 1961 la 7 ani de închisoare pentru uneltire contra ordinii sociale.

Popescu Vasile 

(  ?    -    1960, Periprava). Țăran originar din comuna Hurezani, județul Gorj, decedat în detenție.

POPILIAN CONSTANTIN 

(n. 26 iulie 1924, com. Melinești, jud. Dolj) absolvent al Facultății de Drept; președinte al organizației studențești P.N.T.; arestat în grupul T.U.N.T., 15 august 1949; judecat; condamnat prin sentința nr. 979/1950 la 5 ani închisoare (Sighet, VII, 196); detenție la Jilava, Canalul Dunăre Marea Neagră, [1953] (Radina, T., 75; Ionițoiu, C., III, 165).

VERZAN GHEORGHE 

(8 februarie 1902 - 9 mai 1970)

Preot ortodox la parohia Negoești, jud. Gorj, 1927 - 1952; internat administrativ, 14 iulie 1952 - 16 iunie 1954; revine la parohia Negoești; rearestat administrativ, 7 iulie 1959 - 9 mai 1964; detenție la Poarta Albă, Periprava, Văcărești (Caravia, B., 448; Manea, P., 263).

BOIANGIU ŞTEFAN

Învățător; originar din com. Dănciulești, jud. Gorj; arestat, 8 ianuarie 1952; anchetat de Securitatea din Târgu Jiu; detenție la Canal, fără a fi condamnat; transferat la colonia Oneşti-Borzeşti, 1953; eliberat, 1 iulie 1954 (Stirosu, C., 20).

BĂRBULESCU, MIHAI

(n. 17 iulie 1904, com. Melinești, jud. Dolj) Condamnat pentru uneltire împotriva ordinii sociale (Ionițoiu, C., II, 56).

BĂRBULEANU ION I. 

(n. 1927, com. Stoina, jud. Gorj). Arestat la Târgu Mureș, 22 iunie 1949; judecat de T.M. Cluj şi condamnat la 1 an și jumătate închisoare; detenție la Cluj, Văcărești, Jilava, Târgușor, Gherla, Canal, Ghencea; eliberat, 1951 (Stirosu, C., 13).

BĂLĂNESCU CORNEL 

(24 aprilie 1919, Gâlceşti, jud. Gorj - 1960, Gherla). 

Condamnat, 1958; mort în detenție (Ionițoiu, V., 147).

AVRAM NICOLAE

Originar din Turburea, jud. Gorj; detenție, 1 iulie 1959 - 11 februarie 1961 (Stirosu, C., 3).

SUCIU TUDORICĂ 

(1923, com. Vladimiri, jud. Gorj 1954).

Țăran; ucis de Securitate (Ionițoiu, A., 153).

SUCIU IOANA 

(?- august 1955) Originară din com. Vladimiri, jud. Gorj; ucisă de Securitate (Ionițoiu, A., 152).

SUCIU CONSTANTIN

 (? - august 1955) Țăran; originar din comuna Vladimiri, jud. Gorj; dm. Costică; rănit de Trupele de Securitate, 1955 (Ionițoiu, C., III, 316); ucis de Securitate [?] (Ionițoiu, A., 152).

STERFENIȚU ALEXANDRU

(n. 7 septembrie 1907, sat Băcești, comuna Cordeşti, jud. Dolj). 

Preot ortodox; paroh în Craiova; a difuzat manifeste anticomuniste, 1948; arestat; condamnat la 2 ani î.c., 10 august 1950 (Silveanu, C., II, 18, 21; Caravia, B., 406).

SÂRBU ADRIAN

(n. 19 noiembrie 1927, comuna Tânțăreni, jud. Dolj) Student la Academia Comercială; a făcut parte din organizația,,Cerna"; arestat, 1953; maltratat grav în anchetă la Securitatea Craiova; judecat; condamnat la închisoare; detenție la Jilava, Gherla, Bălțile Brăilei, 1953-1964; eliberat, 1964 (Ionițoiu, C., III, 250; Ciuceanu, J., I, 52).

SPIRACHE CONSTANTIN GH. 

(n. 10 octombrie 1930, com. Aninoasa, jud. Gorj). 

Militar în termen; domiciliat în com. Aninoasa, jud. Gorj; s-a împotrivit educației politice prin care se făcea apologia lui Gheorghe Gheorghiu-Dej; condamnat de T.M. Timișoara prin sentința nr. 1140/22 noiembrie 1951 la 5 ani închisoare pentru instigare publică, 22 noiembrie 1951; eliberat, 8 octombrie 1955 (Stirosu, C., 86; Ionițoiu, C., III, 280).

STĂNCESCU IULIAN

Domiciliat în comuna Crușet, jud. Gorj; acuzat de uneltire contra ordinii sociale; arestat, 1 iulie 1959; condamnat la 2 ani închisoare; eliberat, 1 iulie 1961 (Ionițoiu, C., III, 291; Stirosu, C., 87).

BĂLĂCIOIU SCARLAT GH.(1889, Crușet, jud. Gorj - 14 octombrie 1959).

 A murit în d.o. (Ionițoiu, V., 146).

N.R. Referitor la dl. Bălăcioiu Scarlat posibilă legătură de rudenie cu Ecaterina Bălăcioiu

Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu a avut doi frați și o soră: Scarlat, Octav și Azota.

                              

                                                               

Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu s-a născut pe 28 februarie 1887 în comuna Crușeț, județul Gorj într-o familie aparținând micii boierimi. 

A studiat la Paris, apoi a devenit profesoară și ulterior inspectoare generală de limba franceză. Între anii 1916 și 1934 a fost căsătorită cu criticul literar E. Lovinescu, cu care a avut un singur copil, pe Monica Lovinescu. 

Din 1947, când Monica Lovinescu a plecat la Paris cu o bursă doctorală, mama și fiica nu s-au revăzut niciodată, însă au purtat o intensă corespondență. Din anul 1955, Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu a fost urmărită de Securitate. 

Arestată pe 23 mai 1958, a fost condamnată la 18 ani de temniţă grea pentru „discuţii duşmănoase la adresa regimului democrat din RPR". În momentul arestării avea 71 de ani. A trecut prin închisorile Malmaison, Uranus, Jilava, Văcărești. 

Rezistenţa ei la șantaj (a refuzat s-o îndemne pe Monica Lovinescu să revină în țară și să colaboreze cu Securitatea RPR) a condus la neadministrarea medicamentelor care îi erau vitale. 

A murit la penitenciarul spital Văcărești, probabil pe 7 iunie 1960. A fost aruncată într-o groapă comună, anonimă, din cimitirul închisorii.

ARHIVA FOND DOCUMENTAR 

Format PDF - Descarcă

D 000053_005 p.II