1 aprilie 2026

Biserica „Sfântul Dumitru” din localitatea Hurezani - Mituri și legende



Un roman inedit al lui Eugen Lovinescu: Mălurenii.

Legenda – adevărat mit de întemeiere, imortalizat de altfel şi pe biserica înălțată de un străbunic al acestui boier progresist – începe cu episodul unei năvăliri turcești. Iată cum s-a petrecut ea în realitate:

Năpădiseră regiunea, satul, curtea. Omorâseră bărbații, nu cruțaseră nici copiii. Unul dintre ei se agățase de carâmbii cizmei unui turc şi-i ceruse să se miluiască de el.

Fusese aruncat într-o căruță şi dus cu puhoiul, de i se pierduse urma. De fapt, adoptat de un paşă, crescuse la Istanbul; nu doar frumos, dar şi cu conştiinţa apartenenţei sale; un om dintr-un sat învecinat, robit şi el de turci, avusese grijă să nu fie „turcit” copilul preacredinciosului şi creștinului său boier. 

Paşă, când a vrut să cumpere căi de rasă din pusta maghiară, şi-a chemat fiul adopotiv – dar preferat, şi i-a dat o ceată de bazbuzuci, galbeni şi cele trebuincioase călătoriei.

Şi aşa s-a făcut că au dat turcii a doua oară în Crușeț. 

Mama copilului dispărut a leșinat când a văzut curtea din nou învolburată de arme şi nu şi-a revenit decât după ce i s-au frecat tâmplele cu oţet de trandafiri. 

De trezit a trezit-o de-a binelea vocea propriului fiu care, în straie de bei, îi glăsuia în cea mai pură limbă română, învățată cu țăranul rob de la Istanbul… 

Şi astfel şi-a regăsit pe ai săi, şi-a întemeiat o familie şi a ridicat biserica, dacă nu mă înșel la Hurezani, pe zidul căreia sunt toți zugrăviți, care în straie turcești, care mai de pe la noi, cu aceeași cuvioșie în priviri şi presupunere față de soarta aleasă de Domnul.

Monica Lovinescu

Am citat-o aici pe nepoata lui Gheorghe Bălăcioiu, pentru a corija versiunea din fragmentul romanesc al mult prea mizantropului observator din afară al familiei, în care beiul se întoarce ticăloșit, săvârșind numai grozăvii şi necinstindu-şi până şi soră. 

Ceea ce ar fi vexat cu siguranță întreg neamul Bălăcioiu, dacă varianta lovinesciană i-ar fi ajuns la cunoștință şi dacă n-ar fi înțeles că „nu se face literatură cu bunele sentimente”.

Pe biserica înălțată în Gorj de un străbunic al boierului progresist Gheorghe Bălăcioiu, străbunic al Monicăi, se găsește imortalizat întrutotul mitul de întemeiere de mai sus, toate detaliile fiind respectate şi recognoscibile şi azi.

Poveștile întemeietoare de mituri de familie se vor transfera în tezaur de frumusețe morală şi de românitate, pe care copilul Monica Lovinescu îl va prelua şi îl va duce mai departe. 

Sursa: Jela Doina, Această dragoste care ne leagă – Reconstituirea unui asasinat, Editura Humanitas, București, 1998, p. 12.



 Biserica abandonată


Pictura ilustrează procesul fascinant de occidentalizare a societății românești de la mijlocul secolului al XIX-lea, unde vechea modă orientală (fanariotă) coexista cu noile tendințe venite din Europa de Vest.

Pictura se află în Biserica „Sfântul Dumitru” din localitatea Hurezani, județul Gorj. Ea reprezintă tabloul votiv al ctitorilor, surprinzând un moment istoric în care stilurile vestimentare se întrepătrundeau într-un mod unic.
Tabloul este un exemplu perfect de „eclectism balcanic”. Putem observa personaje masculine în costume de tranziție, care combină elemente tradiționale sau fanariote (precum anteriul) cu piese de inspirație europeană, 


Pisania menționează următorii ctitori: „Dimitrie Hurezanu zis si Lipoveanu, soția sa, Chiriu Chir Zamfiriţa, mama sa, Chiriu Chir Aniţa şi pe Dimitrie Gârbea împreună cu soția sa Maria şi Zamfir, la fel cu soția sa Maria.”

Biserica „Sfântul Dumitru” a fost construită în secolul al 19-lea de familia Hurezanu, după cum se menționează în pridvorul bisericii.

O lungă perioadă de timp, începând cu anul 1900, biserica a funcționat ca lăcaș de cult pentru cimitir. După anul 1970, a fost abandonată, suferind o degradare accentuată.
În urma demersurilor comunității locale, Mitropolia Olteniei a înființat așezământul monahal în anul 2015.
Sf. Mănăstire Hurezani s-a înființat odată cu începutul lucrărilor de restaurare a bisericii din localitate, care a trecut în patrimoniul mănăstirii.
Biserica de zid cu hramurile „Sfântul Dumitru” și „Sfinții Împărați Constantin și Elena” situată in curtea complexului monahal este un monument de arhitectură ecleziastică situat în partea de est a satului Hurezani, pe malul stâng al râului Amaradia, la poalele împădurite ale dealului ”Marazi” în afara vetrei satului.

Mănăstirea Hurezani

Sursa foto:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Sfântul_Dumitru_din_Hurezani